Pe drumuri (romanesti) de munte

            Scuzele autoritatilor vis-a-vis de zonele rurale de munte si de infrastructura care lipseste cu desavarsire sunt clare si simple: greu accesibil.
            Inca sunt sate fara curent electric, locuinte izolate, drumuri impracticabile 6-7 luni pe ani, fara acces la scoli, biserici, spitale, magazine. Insa... daca cineva cu influenta a pus ochii pe niste brazi frumosi, mari si drepti, in 2 zile vin utilajele grele si fac drum si daca cel care taie lemnele e pretentios, se si asfalteaza.
            Vorbeam cu cineva de acolo, imi spunea ca a fost o pana de curent care a tinut 2 saptamani. Imi amintesc cum anul trecut inainte de alegeri, masinile de la Electrica erau pe toti muntii, indiferent cat de rau era drumul si angajatii puneau bannere din brad in stanca.
             Mai imi amintesc cum pe drumul care se continua cu Tranfagarasan-ul uneori se inchide circulatia ca sa treaca unele camioane imense cu ciment, fier si alte materiale de constructii, pentru cabanele unora care au ingradit muntele si l-au declarat al lor. Desi drumul respectiv e cu regim special si are limite clare de tonaj.

                                                                                
               Si ceva despre spatiul Schengen.