De/spre Om

               

              Totul e superficial, începând de la rugăciunea de dimineaţă până la somnul de peste noapte. Din credinţă şi din cultură a ramas doar numele. Educaţia nu mai contează, pentru că nu mai e condiţie a civilizării. Toate valorile reale sunt perimate iar cei care se mai agaţă de ele rămân în urmă. Legea nescrisă a reuşitei e sfântă si imbatabilă. Deşi e opusul a ceea ce înseamnă sfânt. Bătălia pentru Om se duce cu arme inegale. Şansele sunt inegale.

              Omul e obligat să înţeleagă că apartenenţa la societate se face doar în condiţiile în care respectă cerinţele acesteia. Involuntar îşi schimbă priorităţile. Grav e că aceste priorităţi sunt alese de altcineva. Mai grav e că aceste priorităţi se schimbă atât de rapid, generate de evoluţie, încât nu mai reuşim să ţinem pasul. Şi toată existenţa se reduce la a ajunge din urmă turma, la a nu rămâne pe dinafară, la o alergare care înseamnă bani, timp, energie şi care te duce mereu la capătul cozii.