Ma uit cum stau francezii la coada ca sa trieze gunoiul. Da, stau la coada, cu masinile, cu rabdare, pentru ca cei care sunt la tomberoane triaza cu grija, ca nu cumva sa cada o hartie la stica. Ma gandesc de cate ori m-am luat de gat cu oamenii de la noi care au aruncat pungile cu gunoi din masina pe marginea drumului.
In aceeasi ordine de idei, inca nu am vazut caine vagabond pe aici. In cativa ani buni.
Pai chestiile astea cu gunoiul sau animalele salbatice pe strazi tin totusi de dept de igiena si sanatate publica locala, deci acest dept are raspunderea de a educa publicul larg plus alte entitati juridice, de ex firme, atat cu binele cat si cu raul ca sa se conformeze unor minime reguli si norme obligatorii. Adica nu cred ca tine in principal de resortul min educatiei, culturii sau cultelor. Nici de min ocrotirii familiei sau min sanatatii, desi desigur se pot implica si ei ca factori de sprijin, plus se poate antrena si min comertului plus initiativa privata, daca au de ex nepoti cu firme particulare de consulting pt educatia publicului larg sa faca spoturi publicitare, afise, anunturi estetice si frumos colorate, plus semnale de alarma, de ex un copil suferind si trist ranit intr-un ciob sau o noua initiativa pt o mai buna ecranizare a cartii Ciuma, etc...se pot atrage si fonduri UE, OMS, ONU, cine stie...ca nu cred eu asa de tare in Crowd funding, tot banul contribuabilului plus inititativele particulare co-interesabile mi se par mai sigure daca e vorba de a produce opere de arta cu mare impact la public....de ex filmul Ciuma poate incepe cu un prim plan al unui cetatean care arunca neppasator o punga de gunoi la marginea drumului, si apoi se vede un sobolan si inca unul, iar in fundal un caine turbat zvarcolindu-se si sarind sa muste o tanara inspaimantata, in timp ce un medic de boli infectioase interpretat de Brad Pitt (eroul principal) sta la o fereastra si priveste melancolic si inca neatent la pericolul in dezvoltare, in acordurile unei muzici de fundal triste si subtil amenintatoare...
RăspundețiȘtergereSi artistii se pot implica in educarea publicului larg, fiecare cum poate, atat cei de curent romantic cu opere horror-gotice si zombie si frankensteini, cat si cei de curent realist socialist care ar arata scene de tip asa da si asa nu, de ex cu o femeie agricultor reciclnad gunoiul pt asa da, si un betiv la carciuma aruncand o bucatica de carnat unui caine vagabond pe post de asa nu...mai ziceti si voi idei si cu alte curente de arta, de ce sa ma chnui numai eu, si inca nici nu am apucat sa fiu Dictator...
ȘtergereSi daca tin de igiena si sanatate, cum se face ca noi le avem din plin?
Ștergere8 luni traite in Londra, nici un caine vagabond. Luni petrecute in Budapesta nici un caine vagabond. Poate e ceva specific romanesc.
RăspundețiȘtergereCultura, traditii...
ȘtergerePai intrebarea trebuie directionata catre sefii departamentelor locale de igiene si sanatate publica, plus primarie. Nu este o problema centrala pt atentia Dictatorului central (eu fiind inca unul din candidatii pt acest post) decat asa poate la nivel de triaj si oferit directive si indicatii generale. (In modelul meu de dicatura va exista raspunderedeosebit de ampla delegata primariilor locale, si daca primarii nu asculta, se poate supune la vot reinstituirea unui regim totalitar stalinist in care eu voi ruga Min de Interne sa destituie primarii pt neglijenta, eventual sa fie chiar deportati chiar intr-un gulag model construit cu fonduri UE cf celor mai noi si inalte standarde pt functionare a unui Gulag de nivel de ultima ora, cu management deosebit de optim si clase de reeducare si reabilitare socio-profesionala si imbunatatire personala, cf celor mai moderne metode, plus apoi in acelasi timp instituirea unui canal de radio-TV-Internet special dupa model nord-coreean pt educarea obligatorie a populatiei pt a sti cum sa voteze la urmatoarele alegeri numai primari destoinici care vor fi capabili sa conlucreze in mod adecvat cu sefii dept de igiena si sanatate publica, care si acestia la randul lor vor primi clase de educatie continua organizate intr-o statiune model la Geneva, acolo la centrul OMS, plus cu o scurta practica de vara la Atlanta, la CDC (inst de epidemiologie centrala) in SUA, (pt finantarea carora se va implementa un supliment de impozitare a populatiei generale intre 0,5 % si 1,2 %, procent ce va fi decis in urma unui referendum cu prezenta obligatorie, acesta la randul lui finantat prin Crowd-sourcing de pe Internet).
RăspundețiȘtergereDe ce nu mai pot comenta la tine? E a treia incercare si nu merge...
RăspundețiȘtergereDe ce esti carcotas, ca avem si noi triaj! N-ai vazut cum vin cu carutele la groapa de gunoi si triaza tot ce se poate duce acasa? cat despre caini vagabonzi...au ei in folclor "din bucata mea de paine am crescut un om si-un caine"? De-aia n-au maidanezi, ca nu vor sa imparta painea!:))
RăspundețiȘtergereN-ai vrea sa stii cum arata albia raului orasului meu. Gasesti pana si televizoare si frigidere in apa. Cati de-ai nostri crezi ca vor sta vreodata la coada sa predea gunoi catre selectare? Eu? Tu? Si mai cine?
RăspundețiȘtergereAm avut și noi, pentru câteva luni, containere de colectare selectivă! Abia se obișnuise lumea cu ele, că... le-au luat!
RăspundețiȘtergereadevarul e ca managementul colectarii si procesarii gunoiului are o logistica destul de costisitoare, dar de aia e bine ca exista specialisti particulari nu numai de stat, si trebuie un parteneriat public-privat, plus educatia publicului larg de a nu se sfii fata de diversi gunoieri experti, plus de a incuraja si tineretul studios sa invete si sa lucreze si in domeniul gunoaielor, nu sa dea toti asa la drept sau la jurnalism, sau chiar si inginerii tp
RăspundețiȘtergeretoti pe IT, mai trebuie si ingineri gunoieri. in afara de propunerile mele de mai sus de tip speriat publicul cu riscul de ciuma, eu propun si campanii pozitive de prezentare a meseriilor legate de gunoi intr-un mod favorabil, plus totodata reabilitarea publica a cuvintelor Gunoi si Deseu, ba chiar si Dejectie, prin prezentarea istoriei etimologice a acestor cuvinte, ca sa se vada ca nu inseamna neaparat ceva negativ...am sa revin dupa ce mai cercetez, ca uite ca habar nu am nimica despre aceste cuvinte, si cred ca e un subiect ff interesant de prezentat cititorilor acestui blog
Cuvantul Gunoi are o istorie interesanta in sensul ca pare a fi un cuvant de origine megleno-romana, din cuvantul Gnoi, care are semnificatia de baligar. DEX mentioneaza ca are si o posibila origine slavica sau din lb bulgara, insa acest lucru nu e ff clar, deoarece in lb bulgara Gunoi se spune Bucluc, iar in lb rusa cuvantul pt gunoi seamna cu cuvantul turcesc modern pt gunoi, care seamna si cu cuvantul turcesc modern pt bucluc, si toate astea in rusa si in turca moderna contin radacina "sor", care nu are de a face cu cuvantul megleno-roman, care la randul lui nu are de a face nici cu lb greaca nici cu lb latina. Am tras concluzia ca cuvantul Gunoi e deci probabil de origine veche tracica. In Banat si acum la balegar se poate spune bucluc. Si in lb maghiara exista un cuvant derivat care seamna cu cel romanesc sau megleno-roman, Ganaj, care si el inseamna fecale sau baligar. Desigur in anumite regiuni din Romania Bucluc poate insemna si el baligar, la fel ca si la bulgari sau la turci, insa ce voiam sa evidentiez e ca este chiar probabil ca cuvantul Gunoi sa fie tracic, din cauza istoriei oarecum misterioase a lb megleno-romane, si ca acest cuvant Gunoi apartine spatiului mai larg ocupat in stravechime de vorbitorii de lb traca, acestia folosind acest cuvant pt a desemna baligarul, care desigur ca e un posibil deseu, insa care e si ff folositor ca ajutor de fertilizare, si NU este nici un cuvant slavic, nici unul propriu-zis turcesc.
Ștergere(va urma)
Cuvantul Deseu vine din verbul folosit in lb franceza medievala Dechoir, care vine din latina de/cadere, a cadea + a fi dat la o parte, inclusiv din functie, nu numai ca un rebut sau rest care cade si se arunca.
ȘtergereCuvantul Dejectie vine si el din lb latina si e folosit si in spatiul anglo-saxon, cu semnificatia de Cadere, chiar si la figurat, ca de ex in lb engleza o stare de spirit melancolica poate fi descrisa ca Dejection.
P.S. Exista un mister in legatura cu care nu m-am lamurit si care poate fi o coincidenta prin asemanare care nu are nici o legatura etimologica istorica, insa cine stie, se pot pune intrebari, se pot imagina si aventuri si istorii interesante, si aceasta in legatura cu cuvantul Guano, care se zice ca apartine lb Quechuan din America Latina, insa era folosit si de marinarii-colonistii spanioli medievali, care efectiv eu personal nu stiu daca unii din ei, poate chiar si de origine romana cine stie, deoarece desigur ca probabil au existat si oameni din zona Romaniei carora le placea sa calatoreasca departe pe mare, chiar si la vreme lui Mihai Viteazul, (chiar daca poate nu exista asa o istorie despre ei, pt ca probabil multi erau de rang de marinar simplu, plus nu se prea intorceau ei in Romania ca sa-si scrie memoriile lor, si se amestecau cu alte popoare cu care veneau in contact, in decursul calatoriilor lor deosebit de aventuroase de la vremea acelui Ev Mediu atat de indepartat), si poate l-au folosit ei primii ducandu-l dinspre UE catre America de Sud, sau l-au preluat ei de la amerindienii Quechuan, pt ca acest cuvant Guano descrie excremente de animale marine, in special pasari, dar si alte zburatoare, ca de ex liliecii, si apoi acest cuvant Guano a fost preluat si de alti exploratori vest-UE de mai indeaproape de zilele noastre, si acestia au zis ca ei l-au auzit folosit de amerindienii Quechuan, dar la acea vreme amerindienii Quechuan erau deja prieteni si cunoscuti de mult cu diversi marinari din UE de din vremuri si mai vechi, ca nu toti marinarii UE care au ajuns in America de Sud au exploatat amerindienii, unii chiar se imprieteneau cu ei, si incercau sa comunice sa vada cum se zice pe limba lor la acel baligar si Gainaturi de la atatea pasari care le cadea lor in cap acolo pe acele plaje, plus desigur ca acesti marinari nu erau neparat romani, puteau sa fie si de alte natii vorbitoare de lb latina si ziceau la orice zburatoare Gaina, (care NU are legatura cu cuvantul tracic Gunoi), si vedeau si ei un Gainat si ziceau, "uite iar vine o Gaina", sau "aoleu, ne napadesc Gainile". Deci nu stiu inca de unde vine acest cuvant Guano si daca el a fost DUS catre amerindienii Quechuan, fie de catre vorbitori de lb de origine latina, fie chiar si de vorbitori de lb romana, dar mie imi place sa cred ca a fost un marinar roman, care STIA si cuvantul Gunoi, (din lb tracica), si cuvantul Gaina (din lb latina, de fapt mai concret lb chiar mai recente decat lb latina, ca de ex lb catalana, lb portugheza, lb provensala), si atunci el a vazut atatea gainaturi de pasari, si a vazut ca si amerindienii Quechuan ii ziceau ceva gen Uango, dar el a zis pe limba lui "uite asta e Guano", si poate, (in mod deosebit de fantezist-romantic) uite asa a ajuns si acest cuvant ulterior in romanele dl-ui Jules Verne, insa si in alte articole jurnalistice UE despre diversi exploratori mai apropiati de zilele noastre, tocmai din cauza prieteniei medievale dintre vorbitorii de lb romana din spatiul tracic cu vorbitorii de lb medievale portughezi, catalani, etc, oameni obisnuiti care nu au cum sa fie prezenti in cartile de istorie oficiala, insa care au trait totusi la un moment dat, insa despre care nu avem cum sa stim decat sa ne inchipuim, pt ca ei nu tineau jurnale sau bloguri, nici nu stiau sa scrie, nici ei, nici amerindienii Quechuan, nu aveau bloguri, si nu se gandeau sa lase ei vreo marturie posteritatii, ci doar traiau, si faceau istorie, inclusiv chiar si posibila istorie literara fara sa-si dea seama, fara sa aiba veleitati de autor...am scris asta si pt ca m-am gandit la un alt exemplu fictionalizat pe care l-a preluat Gabriela pe blogul ei, de la altcineva, despre cuvantul Scaun, desi acela eu chiar SINCER cred ca este mult mai putin probabil decat povestea mea romantica si recunosc tot extrem de speculativa despre Gunoi si Guano, si cum de s-au putut intalni aceste cuvinte in Evul Mediu tocmai hat departe in America Latina.
Ștergeres-a ajuns asa datorita amenzilor. In Bruxelles exista zvonul ca daca nu sortezi corect, iti lasa gunoiul in fata usii, sau iti sorteaza ei pana iti gasesc o factura/plic in sac si primesti apoi plata acasa.
RăspundețiȘtergereCu cainii, la fel, s-a ajuns aici dupa zeci de ani de eutanasieri la cateva zile dupa cules de pe strada, legi si amenzi pt cine nu sterilizeaza cozile acasa, platit pt animalele din dotare, platit daca ai prea multe etc.
neaparat sa zic ca in Be sunt persoane care... fac voluntariat: familles d'acueils pt animalele vagaboande, pana se gasesc familii de adoptii. Stiu o singura pers. in Bucuresti sa faca asta.
ȘtergereEu sunt de parere ca acela care are un serviciu de functionar onest pt sediul central al birocratieii UE, nu prea are timp de a avea grija voluntar de animale vagaboante asa ca lumea, si aceste animale vagaboante ajung pe mana unor oameni care au timpul liber necesar de a avea grija de ele, iar in Romania inca nu exista asemenea persoane care sa aiba acest fel de timp liber, sau nr lor e destul de redus, in mare parte si pt ca nu exista sist de ajutoare sociale care ar permite un asemenea lux, dar desigur si pt ca poate in Romania lumea nu e obisnuita sa aiba grija asa de constiincios de animale, are pretentia sau obisnuinta ca ele sa se descurce singure, daca le arunci asa cel mult un coceam de porumb sau un os, si le lasi in plata Domnului...desigur, am scos din burta asa chestia asta, habar nu am, dar incercam sa-mi explic de ce oare nu exista mai multi voluntari activisti ca parinti vitregi pt diverse animale salbatice sau semi-salbatice de companie oropsite din Romania, ca zau eu parca am luat odata un pisoi de pe strada cand eram asa prin clasa a 8-a, care mi se paruse abandonat, dar pe urma dupa ce l-am dus la clasa la scoala si ne-am jucat cu el, i-am dat sa manance si senvisul meu cu cascaval si sunca de praga (ca eu zau am hranit destul de mult animale vagaboante cu senvisurile mele cu mancaruri chiar scumpe, asa eram de darnic, mai bine zis de mofturos ca nu mancam, insa imi era asa oarecum jena sa arunc bunatate de senvis, mai bine il dadeam unor animale vagaboante, la oameni eu am dat mai rar de mancare dupa Revolutie, ca m-am gandit ca nu trebuie incurajati asa sa astepte mancare gratis, trebuie incrajati sa stie sa isi castige singuri mancarea, ca asta era la moda atunci in politica ajutoareleor externe, si eu voiam sa urmez ultimele indicatiii din The Economist si Foreign Policy, chiar si la varsta de 9- 10 ani, fat ade oamenii straini fata de mine, fi ei cersetori, sau oameni vizibil sarmani care insa nu cerseau, sau vecini, sau cine erau)...insa dupa ce am hranit pisoiul si ne-am jucat asa frumos cu el, fara sa-l chinuim, cel mult speriind niste colege fete cu el, desi am observat ca la majoritatea le-a placut, dupa aia m-am bucurat cand l-a luata acasa un alt coleg, ca doar nu era sa-l duc eu acasa la mine, adica la mama, ca lui mamam nu ii plac nici pisicile, nici cainii, nici un animal nu-i place tocmai, am impresia, pt ca stie cata munca e sa stai sa ai grija de el, plus mama are probabil si o teama de posibile zoonoze, paduchi, diverse boli transmise de animale, etc., ea e obisnuita asa mai victorian, ca asa era in casa la strabunica, o atmosfera mai rigida, ca era nevoie de asemenea reguli ff stringente acolo la mahala, unde locuiau ele, ca si asa mureau pe capete de tifos, TBC, hepatita avea mai toata lumea, uneoori chiar si holera, diverse pneumonii, chiar si psittacoze probabil, cine stie ce alte boli infectioase erau prin mahalalele din Bucuresti la inc sec 20, de s-au speriat si strabunica si bunica si au tinut-o pe mama mea asa mai din scurt, astfel incat si ea la randul ei nu a permis animale in casa, desi desigur era total OK sa fii politicos insa cat mai distant fata de ele pe strada, la mine in casa era o atmosfera deosebit de britanic victoriana urbana asa mai mereu, nu era voie cu germeni in casa, se credea ff tare in antisepsiee si asepsie, nu se promovau chestii de gen anti-vaccinuri, animalele erau considerate suspecte si trebuiau carantinate si restrictionate ff sever, etc, nu intra nici musca, daca era posibil, sau daca intra vreo musc, tata avea indatorirea sa o gonoasca sau sa o decimeze,deoarece se stie cate maladii pot duce acesti vectori zburatori de colo colo).
Ștergere@Arakelian: stiu cum functioneaza treaba si in Belgia, sunt niste principii simple, clare si eficiente. Chiar si asa Bruxelles e murdar.
Ștergererudolf, functionarii sunt un procent mic din locuitorii capitalei. Nu stiu cati din ei sunt implicati in asa ceva. Cei mai multi care s-au implicat in conceptul de famille d'acueil pt animale sunt bastinasi, ce locuiesc in afara orasului, avand casa si curte. Isi gasesc timp pt ca... jobul e de 8 ore, fac 15 min pe drum, copiii se descurca singuri de la 14-16 ani; in plus bastinasii se repescta ( noi romanii stam 9-10 ore, pana pleaca seful). Pe cine cunosc implicati, sunt oameni de varsta a2a, 45-50-55.
ȘtergereLanga mine, adica in Bruxelles, cunosc 2 cazuri, o profesoara(peste 50 ani),face voluntariat ( actiuni de ecologizare delte, balti,pasari etc), o pensionara, peste 70 ani, iar voluntariat - ajuta copii la teme ( stie 7 limbi straine).
Fata de romania, conceptul de voluntariat e bine impamantenit de mici, exista tabere, grupuri de scout, ii vad imbracati identic, de 12-20 ani, umbland prin oras cu pliante, cu fise cu task-uri etc. Dar si pensionarii!!!
raul, nu judeca Bruxelles-ul dupa centru. In cartierele locuite, curatenia e vizibila. NU e impecabil, dar e vizibila.
ȘtergereCentrul e murdar, in primul rand pt ca e vechi si insalubru si locuit de... persoane din aptura de jos. Casele alea vechi sunt insalubre, coditiile de renovare sunt f. stricte, imaginea trebuie respectata, camerele sunt mici, inalte, scari shubrede, multe nu sunt racordate la gaz, nu au instalatii de incalzire, si sobele nu mai e voie sa le folsoeasca ( sunt in stare prea proasta). Astfel ca unele realmente abandonate ( raiul tiganilor), sau chiriile sunt minuscule, si se cazeaza emigranti, patura gri/neagra, sau cei ce lucreaza acolo, pe loc.
Acestia nu au niciun respect pt cartierul lor, apartenenta de proprietate le lipseste, vezi o mana neagra, si un cerceaf fluturand pe geam, aruncand jegul ... in modul lor traditional.
Vad zilnic la ghena de langa blocul meu o familie de rromi care sorteaza gunoiul din tomberon. Au saci separati pentru haine, peturi si resturi de alimente. :))))
RăspundețiȘtergereIn cartierele de locuinte, sunt tomberoane separate, saci separati, dedicati. Dac anu triez, nu imi ridca gunoiul. Sac galben de plastice, sac pt hartii si cartoane, sac verde pt resturile vegetale (tufisuri,frunze,iarba tunsa), sac de deseu netriat. La cateva strazi, sunt 3 pubele de sticle ( pe culori), plus pubela de haine inca folosibile.
RăspundețiȘtergereLumea face observatie!! nu in modul jignitor romanesc, dar daca fiica mea a scapat hartia jos, se gaseste o pensionara sa ii atraga atentia. Am atras atentia la cativa adolescenti nord blonzi ( suedezi presupun) ce au baut in parc, si spargeau sticlele... si fara proteste, s-au dus si au dus sticlele la pubela corespunzatoare.
Romanca venita cu caine i s-a atras imediat atentia ca e obligatoriu sa tii cainele in lesa, in orice conditii, si sa vina cu pungutza ( acu, nu toti fac asta), dar regula e regula. Diferenta e ca romanca a bombanit, ca ce i-a facut ala observatie ... :D