Faze tari de odinioara

           Ieri ma intorceam spre casa de la munca si ma gandeam ce bine era acum vreo zece ani, cand ma multumeam cu 5 kile de benzina si o apa minerala. Cica acum tragem tare s-a ducem mai bine. Da de unde...
           Pe vremea aia, pe la 19 ani, nu aveam alta treaba decat sa ma plimb cu masina si sa strang oamenii ce faceau autostopul (mereu iau oamenii de pe drum, nu am luat niciodata bani, chiar daca i-am dus mai departe decat destinatia mea).
           Distractia mea era reactia lor, cand faceam tot felul de faze. De exemplu le ziceam sa-mi zica din timp unde coboara, ca nu prea am frane si sa apuc sa opresc. Sau ii intrebam si de 10 ori daca n-au vazut Politia cumva pe drum. Ma rog, copilarii.
            Cea mai tare faza de care imi amintesc e ca imi alegeam un moment in care nu era absolut nimeni pe drum, vizibilitate maxima, teren deschis, drum larg, pasagerul atent. Atunci franam brusc, trageam dreapta de volan, cat sa nu intru in sant, opream si ziceam speriat: -Ai de capul meu, ai vazut? Ai vazut? Era sa ne omoare! Oamenii se uitau in fata, in spate, in dreapta, in stanga, la mine, tinandu-se inca de centura. Reactiile au fost cam asa: cam 5% s-au contrazis cu mine ca nu a fost nimic pe drum. Cam 25% au vrut sa coboare. Cam 20% nu au mai reactionat deloc, au tacut malc si au coborat cu prima ocazie si cam 50% au zis -Tampiti, domnule! Inconstienti! Si ce viteza...! Noroc ca esti tanar si esti atent.
            Un tip cu o tipa erau pe locurile din spate. Am facut faza, s-au speriat, iar dupa o vreme ea si-a facut curaj sa-l intrebe -Ce-a fost acolo? El i-a raspuns: -Un biciclist.