joi, 15 noiembrie 2012

Dupa dealuri

             Ieri am vazut filmul Dupa dealuri.
             Un film bun, romanesc, un film in care toti au dreptate si toti gresesc. Am intrat apoi pe net sa citesc mai multe despre cazul Tanacu, vazut prin prisma filmului. Si am gasit declaratiile reprezentantilor bisericii de la Vaslui, care spun ca filmul este o rusine, o ofensa. De ce filmul e o rusine si cazul in sine nu? De ce biserica ataca ecranizarea unor intamplari din curtea lor? De ce raul trebuie mereu ascuns?
             Mungiu explica bine, filmul e ca o oglinda, daca te vezi in ea si nu-ti place ce vezi, oglinda nu are nici o vina.

5 comentarii:

  1. Am retinut numele filmului, poate il voi cauta si eu pe net.

    RăspundețiȘtergere
  2. Filmul a primit recenzii foarte bune in presa internationala de critica de film serioasa, din care unele, (nu toate), chiar au reusit sa distinga in acest film o tematica mai larga decat simpla grea mostenire a comunismului, si in afara de premiile de la Cannes, a fost ales si pt Oscarurile din februarie 2013, (desi nu stim inca daca va reusi sa fie nominalizat printre ultimii finalisti), iar singura blasfemie total simplista, care nu apartine filmului, ci pe care am citit-o a fost intr-o recenzie dintr-un ziar norvegian in care autoarea ei, (care e o redusa mintal, dupa parerea mea, si nu numai bazat pe aceasta recenzie), si-a exprimat dezamagirea ca nu s-a insistat mai mult pe tema relatiei lesbiene dintre cele 2 prietene din film. Si cartile scrise de jurnalista Tatiana Niculescu Bran pe care s-a bazat filmul par sa fie, cf un film documentar despre ele, (nu ala cu Patapievici ca pe ala nu am suportat sa-l ascult, ci altul la care o sa dau link mai jos), niste carti f serioasa si bine documentata.

    Uite partea 1 a acelui interviu despre carti, (restul partilor, adica 2 si 3, se gasesc in continuare tot acolo pe YouTube), http://www.youtube.com/watch?v=IzJec1LC5yU&feature=related

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma rog, "blasfemie" e un cuvant prea puternic pe care acea recenzie norvegiana nici nu il merita, asa e de insipida, poate ca "ofensa" ar fi mai potrivit. Deci reprezentantii PR ai bisericii din Vaslui sunt cam pe aceeasi lungime de unda cu critica norvegiana profesionista de film contemporana. E si asta ceva.

      Ștergere
  3. nu sunt fan Mungiu, dar mi-a placut atitudinea lui fata de criticile aduse filmului

    RăspundețiȘtergere