In apartamentul in care m-am mutat proprietarul lasase niste carti in biblioteca. Am gasit un dictionar Larousse, din 1986.
In 1986, sau poate chiar mai inainte, francezii aveau masina de spalat vase, masina automata de spalat haine, fripteuza electrica, centrala termica, aparat de ras electric, etc.
Eu nu am avut asa ceva inainte de revolutie. Voi ati avut?
Nu stiu de francezi, dar americanii sigur aveau asemenea dotari inainte de 1986.
RăspundețiȘtergereEu imi amintesc cu succes de masina de spalat cu manivela.
da, cand eram mic ma uitam la filme western doar ca sa vad ce mai au aia prin case, in vestul salbatic...
Ștergeredupa revolutie am pus mana pe un storcator de rufe, pe care trebuiau sa-l tina 3 oameni ca sa nu-si ia zborul cand storcea.
Masina de spalat vase nu am avut dar nu uita draga Raul ca romanii au "beneficiat" de masina de spalat creiere in timpul comunismului , masina care functioneaza impecabil si astazi .
RăspundețiȘtergerefunctioneaza, desi am avea cu ce sa o inlocuim...
ȘtergereAlbalux 8, vedeta masinilor de spalat pe vremea lui Ceausescu! :))
RăspundețiȘtergerede neuitat!
ȘtergerePai in sensul ASTA te-a afectat comunismul pe tine sau pe altii ?! Zau, se chinuie o gramada de oameni de la zeci de departamente academice universitare din intreaga lume sa scrie tratate filozofice de ani de zile asupra efectelor comunismului, fascismului, si a altor sisteme totalitatre asupra dezvoltarii morale a oamenilor, si tu te plangi ca nu ai avut masina de spalat si aparat de ras electric !!
RăspundețiȘtergereUite ca noi am avut in casa in 1986 si masina de spalat rufe si prajitor de paine, si tata avea si masina de ras electrica, desi nu o folosea, si prefera sa se rada clasic. De aia probabil tata a reusit sa se comporte integru, pt ca a avut taria de caracter sa NU folosesaca aparatul de ras electric, dar eu, care ma jucam cu aparatul ala de il bagam in priza si-l scoteam din priza si-l faceam sa bazaie (cand era curent electric) am ajuns sa am un istoric de a fi fost arestat o data si inca si pe baze legale atunci + chiar de cateva ori am si furat niste carti (fara sa fiu arestat, ca nu m-a prins nimeni si nu s-a plans nimeni de asta). Bine ca nu am avut in casa aparat de videocasete cum aveau cam 1/6 din colegii mei de clasa in sec 2 Bucuresti in 1986, ca cine stie ce pateam in legatura cu dezvoltarea mea morala si eram azi in cine stie ce inchisoare !
Plus nu mai zic ce se chinuie si artistii, ca de ex Cristian Mungiu sa povesteasca in fel si chip despre aceasta afectare de dezvoltare de suflet...de s-a plictisit si Hollywood-ul si il asteapta sa-i treaca o data si sa vina sa ia un job mai serios, ca tocmai am citit in Entertainment Weekly despre el ca e tehnic ff bun, ca se pricepe la diverse chestii strict legate de meserie la nivel de as, ca este respectuos cu inaintasii recunscuti, Bunuel, etc, dar ca totusi, (ceva de genul) "hai o data, ca e timpul sa se apuce si de teme mai universale, ca e in stare, si s-o mai lase balta cu afectarea oamenilor de comunism , ca e deja old news, si nu se cere de publicul larg asa de tare", plus desigur razboiul rece s-a terminat deja de vreo 20 de ani, hai mai departe, copacel copacel...ma rog eu cred ca EW nu l-a inteles, ca el dezvolta totusi niste teme universale, dar le dezvolta dintr-o perspectiva asa mai abstracta, mai greu inteligibila probabil la nivel de EW, si ca nu are cum sa se grabeasca pt ca am impresia ca e din Moldova, si acolo, de fapt si in Romania, Pamantul se invarte ceva mai incet, inca suntem pe sec XIX cultural si la nivel de sosele, mai e o vreme sa trecem si prin temele si soselele sec XX...eu nu zic ca e rau, e doar as acum e si cum probabil trebuie sa fie, iar dl Mungiu trebuie si el acum, nu numai tu, sa se decida daca sa plece la Hollywood sau nu !
Ștergerein sensul asta am suportat eu repercusiunile.
Ștergeretu ai fost norocos ca ai avut aparatura in casa.
Eu v-am incurajat recent la mine pe blog pe amandoi, si pe tine si pe Mungiu sa nu va mai lasati influentati in clipa asta de influenta regimului comunist sau de alte posibile spaime, ci sa va imbratisati frica si sa plecati amandoi o data in vest, (ma rog, relativ la Romania, ca in cazul tau, daca alegi Austria pt ca e la 1/2 drumului si vii din Franta ar fi la est), pt ca efectiv simt nevoia sa va vad dezvoltandu-va o data ca m-ati innebunit amandoi.
Ștergerecu el ce ai, ca doar el s-a dezvoltat destul de bine...
Ștergereeu inca sunt in faza de mirare. adica imi place sa casc gura si sa ma minunez, atat de lucruri frumoase, cat si de cele rele.
desi zici tu ceva, nu mi-ar strica...
Am vazut eu un interviu recent in care spunea ca el mai are de gand sa se dezvolte si in continuare dar e cam indoit intre ideea de a se dezvolta local asa mai liber sau mai departe dar dupa regulile pietei. A zis ca e bine si asa si asa si el nu s-a decis inca, desi crede ca i-ar parea putin rau daca va trebui sa se decida pe viitor asa mai dupa piata.
ȘtergereZau daca intrebarile astea de pe net, desi sunt AUTENTIC sincere, o stiu, despre "sa plec, sa nu plec, ce sa fac ?" mi se pare, ca de cand le citesc, nu la tine, dar mai mult de la nenumarati altii, parca au ajuns sa fie ca niste toane de "fata mare", sau de doamna deja casatorita cu un catel care doreste, totusi, sa se lase sedusa. Pe Mungiu il mai inteleg ca totusi la el e vorba de negociat o suma de bani destul de importanta care sa il motiveze sa se decida intr-un fel sau altul, dar cand e vorba de 1000 de Euro in sus sau in jos (ma rog, in cazul unora mai rari poate si ceva o idee mai mult, dar cam tot pe acolo, iar la altii poate o fi vorba de diferenta intre a muri de foame sau nu), zau ca nu mai inteleg. Chestia cu contribuitul la viitorul tarii mi s epare destul de abstract, mai ales ca e o chestie care se va imbunatati la nivel real istoric, adica la nivel de generatii. Dac cineva are o idee concreta de a-si imbunatati un colt de cartier sau de padure din locul lui natal din Romania in mod cat de cat economic si legal curent fezabil, desigur ca e OK sa stea locului sau sa se duca acolo sa incerce sa isi duca la indeplinire acel plan. Daca e doar de asteptat, pot sa povestesc eu ca am asteptat si am taraganat cat am putut, dar ca efectiv m-au dat afara parintii din casa, ca voiau si ei sa inceapa sa plece linistiti in vacanta, sa petreac si ei putin timp liber impreuna, daca tot s-au pensionat recent si s-au chinuit o viata mai mult cu mine + cu serviciile lor..ca zau stateam acolo pe capul lor si faceam umbra pamantului, ca eu idei de imbunatatit nici pe mine nu am, daramite o tara intreaga...desi, desigur, mie imi convenea sa imi faca mama patul, mancare, etc, sa imi povesteasca in continuare amintiri din copilarie de cand s-a cunoscut ea cu tata, despre bunica, etc, ca eu de povesti din astea zau daca m-am saturat vreodata, si as asculta incontinuu si acuma, plsu ca imi faceau dezbateri economice si politice la nivel expert numai pt mine in legatura cu diversele evenimente poltice ale lumii, imi faceau cronici de spectacole de teatru, de filme la care se duceau si ei din cand in cand...pai ZAU ca mi-a fost greu sa las in urma asa un entertainment pe gratis si la un nivel atat de inalt calitativ ! Plus ca amandoi se bucurau daca imi gaseam si eu pe cineva din cand in cand ca sperau ca poate o sa reuseasca ala sa ma motiveze sa fac si eu ceva util social, poate macar sa incep sa ma duc si eu la vot, sa mai citesc o carte, ca nici macar asta nu faceam ! Dra pe mine NU comunismul m-a afectat in felul asta...cred ca indolenta mea naturala + capitalismul de fapt m-a incurajat sa caut calea cea mai eficienta de a ma simti bine cu putin ! Pe vremea comunismului inca mai eram de parere ca trebuia sa mai depun un efort, sa vorbesc mai diplomatic, sa mai fac munca patriotica, sa mai merg la biserica in scop dizident, etc, dar de cand cu capitalismul + democratia, abia am asteptat sa scap de indatoriri din astea mai serioase, si sa fiu liber si artist si eu (in felul meu, desigur, adica sa fac exact ce-mi place, adica nimic) !
ȘtergereMarturisesc ca in ultima vreme m-am lasat si de indatorirea de a prezenta o imagine buna despre romani in strainatate, la inceput daca ma intreba un norvegian despre recomandari culinare, le mai ziceam de ex sa mearga la vreun restaurant libanez sau chinezesc din Bucuresti, sau sa mearga la Herculane...acum in ultima vreme daca imi cere cineva recomandari de vacanta am inceput sa ii trimit in locuri total random, cat mai la dracu-n praznic de altfel, efectiv, nu cu rautate, ci chiar pt BINELE LOR + al tarilor recomandate, de ex in Brazilia, in Papua Noua Guinee, Coreea de Nord, etc ! (in general in locuri deosebit de interesante turistico-cultural si istorico-geografic educativ pt oricine, dupa parerea mea, insa unde eu personal nu am fost niciodata si nici nu am de gand sa ma duc)
ȘtergerePS Face si asta parte din procesul de adpatare ca emigrant in alta tara, etapa a 2-a care incepe dupa primele 18 luni..incep sa te simti total depeisat si acasa oriunde si totodata acasa nici unde. Faza asta dureaza cam inca 6-12 luni, in timpul careia ai intrat deja in resemnare dupa socul cultural intens intial, si ai inceput sa dezvolti sentimente mai complexe, dar mai apropiate de REALITATE atat fata de tara parasita cat si fata de tara adoptiva, desi NU sunt inca de nivel total matur, si in cazuri mai complicate pot ajunge chiar la sentimente de love-hate, (care in cazul celor care inca NU s-au decis si inca sunt in tranzitie intre Romania si aiurea, pot sa dureze si ani de zile, insa in cazul celor decisi vor dura cel mult alte 12-18 luni, hai 24 daca e vorba de o cultura ff diferita si persoana e mai lenesa asa ca mine). Abia DUPA aia, deci in anul 3-4 o sa inceapa construirea de la baza de jos a statultului de imigrant de generatia 1, care si aia mai dureaza cativa ani. Chestiile astea nu sunt inventate de mine, au fost descrise la mai toti, desi lungimea si intensitatea si afectarea personala difera si de la individ la individ, si daca e de tip refugiat politic, sau exilat, sau migrant social sau economic, etc, depinde si de stabilirea de radacini in noul loc, de ex prin casatorie sau nasterea unui copil. Dar vor fi niste chestii care vor afecta viata acelui INDIVID in feluri MULT mai profunde si mai concrete decat l-ar afectat sistemul politic fost si/sau curent al tarii respective natale si ale noii tari. Apoi se trece si la efectele pe generatia 2, copii celor de gen 1, care in cazul asiaticilor o duc mai bine decat gen 1, al altora mai rau, dar depinde si de tara, si de locul de unde sunt originari, din Asia rurala sau Coreea de Nord, sau America de Sud, etc. Dar sunt statistici clare pe teremn lung care arata trenduri destul de clare pe reusita, pe sanatate, la nivel de pana la a 3-a si a 4-a generatie uneori. Japonezii in america au chiar NUME diferite pt generatia 1 de imigranti, generatia 2, 3, si 4. Sunt lucruri MULT mai serioase de luat in considerare daca chiar ar vrea cineva sa ia o decizie asa la nivel cat de cat judicios, si inca si de unul singur, fara ajutor de la mama si tata lui respectiv, decat "of tarisoara mea", si "o fi mai bine sa plec ca Popescu sau sa raman ca Ionescu". ZAU, ca doar NU suntem copii. Dar eu personal RECUNOSC ca NU am studiat aceste lucruri si nu mi-am luat decizia de a pleca in mod ff corect fata de mine, a fost la nivel lenes, si pe baza de daca e legal sa ma casatoresc aici sau nu, atat, plus, desigur am avut o oferta de serviciu, ca doar nu era sa plec cu traista in bat, plus m-au incurajat parintii, ca eu oricat de impulsiv si lenes sunt NU as fi decis sa zic eu personal ca plec asa total din Romania, daca nu ar fi existat o confluenta de lucruri care efectiv sa ma motiveze in acest sens...si pot sa spun ca sistemul politic din Romania sau soarta Romaniei la mine NU a intrat absolut de loc in aceasta ecuatie, ca doar nu aveam de gand sa ma fac politician profesionist, si daca aveam eu abilitati antreprenoriale sau vreun talent deosebit pt ceva anume, asta s-ar fi vazut si in conditiile de la Bucuresti si de la Milano, atat sub comunismul de tip cum a fost sub Ceausescu in Romania, cat si sub Berlusconi, sau sub Basescu...desigur cu ceva MICI diferente de trebuit sa fac ceva efort birocratic in plus poate in Romania, dar nici cu italienii nu-mi e jena. (La taiat lemne din paduri NU ma pricep, asta intr-adevar o fi mai dificil de facut legal in Romania decat in Italia, desi nu prea cred.)
ȘtergereDesigur, cei care INTR-ADEVAR au chemarea de a comunica ceva lumii despre sufletul lor + al tarii lor natale, cum ar fi Mungiu, poate cum oi fi si tu, ca NU stiu, (desi poate ca nu pe regie de film artistic de nivel profesionist, poate pe alt domeniu profesional), acestia trebuie sa se decida si cf sufletul lor si exact ce si cui vor sa comunice ceva concret, (nu asa la nivel de blog, ca blogurile nu folosesc la nimic decat la pierdere de vreme placuta si utila ca suport personal, sau daca esti blogger profesionist angajat pe bani de o companie mass-media), regiunii artistice europeene, sau pietei globale mai largi, sau ambelor, la nivel de geniu sau de om deosebit de talenta si rar. Eu nu intru DE LOC in aceasta categorie de oameni. Cei care sunt in aceasta categorie mai de exceptie, cu chemari specifice, cu talente specifice, cu utilitati specifice, cu interese de dezvoltare de cariera specifica, cu o pasiune specifica sau o dragoste anume de cineva/ceva specific, etc, dupa parerea mea, deja pe la 26 de ani ar cam trebui sa stie deja. Eu sunt un amarat care doreste doar sa aiba un salariu stabil si o sansa de pensie cat de cat stabila. NU am alte vise sau chemari pt mine insumi personal...desi desigur la nivel asa off serviciu vreau si eu sa calatoresc o data sau de 2 ori in Japonia + POATE, ca inca nu sunt sigur daca e posibil sau daca mai e chiar real UTIL in noile mele conditii, care sunt cu totul altele decat in Romania, unde la altceva efectiv chiar ca eu personal nu aveam la ce sa ma gandesc, (ca serviciu stabil cf caruia sa imi permit eu personal sa imi cumpar revistele + pantofii pe care ii vreau cand vreau, dupa toane, tot nu reauseam sa imi gasesc), sa ma casatoresc...dar astea sunt chestii de om total mediocru + obisnuit si eu sunt de acest nivel. Poate artistilor si inventatorilor/creatorilor, educatorilor de oamnei, si exploratorilor de noi domenii de cunostere umana le-o fi util sa se zbata filozofic, sa se gandeasca la chestii de suflet, de relatia dintre individ si societate, la educatia altor generatii de exploratori si leaderi, etc...eu NU sunt de genul ala.
Ștergerenu ma consider capabil sa pun umarul la urnirea tarii. nu am pregatire, nu am resurse, nu am energie. plus ca e aproape imposibil sa implementezi o idee eficienta in Ro de azi.
Ștergeredaca vreau sa ma intorc in Ro e pentru ca iubesc locurile si romanii autentici, salbaticia naturii, in Ro s-ar putea trai bine, la urma urmei, daca nu af fi sistemul politic care suge toate resursele.
Eu nu traiam pe atunci...
RăspundețiȘtergere