Cerere si oferta

         Sau ce cauți aceea găsești. Sau esti ceea ce vezi, ce asculți, ce spui. Sau ofertă după cerere. Într-un context în care suntem rămași în urmă și avem mult de recuperat, am vrea să omitem câteva etape esențiale, doar-doar nu va observa nimeni. Numai că neavând experiența trecerii, nu reușim să ne adaptam.

         Nu exista standarde. Implicit nu exista principii. Principiile dau personalitatea. Deci nu avem pretenții. Pretenții bune. Principiile și personalitatea sunt mărci ale caracterului, ale respectului de sine. Sunt gradațiile nivelului de trai. Nu le avem. Nu le vrem. Și imaginea de ansamblu e următoarea: „român, apatic, îmbolnăvit de stres, fără perspective de viitor, spun cu mâna pe inimă că sunt mândru că sunt român!”

       Standarde, nu. Perspective, nu. Bani, nu. Cultură, nu. Infrastructură, nu. Sănătate, nu. Învățământ, nu. Ordine, nu. Siguranță, nu. Mândrie, DA! Și în baza acestei atitudini suntem mereu cu capul pe sus. Probabil pentru a nu vedea gunoaiele pe care călcăm și a nu simți duhoarea de la picioare.

           Românul nu se îndoaie în fața vântului. Românul e brav și mândru. Românul frige mititei și grătare, bea bere și sparge semințe, indiferent de condiții. Bineînțeles, dacă ascultă manele. Românul se uită la televizor. Pentru că sunt român, mă uit și eu la televizor. Și sunt mândru, pentru că îmi dau seama că avem prima fabrică din lume ce produce vedete pe bandă rulantă. Fără standarde, bineînteles. Înțeleg rapid de ce nu e nimeni să facă agricultură sau curațenie pe străzi. Prea multi sunt ocupați în studiourile de televiziune. De ce nu? Doar știu notele muzicale de la Do la Re, doar știu că „mine” și „tine” rimează, doar ce au ieșit de la solar, doar au divorțat iar, doar nu au nevoie de bani pentru haine. Băncile în școli sunt goale, fetele sunt goale, mințile sunt goale. Românul surescitat și flămând aplaudă și admiră.

         Stiu, veti spune ca nu e corecta generalizarea. Ca sunt romani care se excepteaza, care exceleaza. Da, corect, sunt. Insa sunt prea putini ca sa spele pacatele majoritatii.

        Flotare logica: de ce maneliști și nu Gheorghe Zamfir, de ce fete dezbrăcate și nu copii desculți, de ce politică și nu cultură, de ce emisiuni de platou și nu documentare, de ce can-can-uri și nu emisiuni educative. Din doua motive. Majoritatea are întotdeauna ultimul cuvânt. Apoi, se vinde întotdeauna ce se consumă. Calitatea marfii depinde in mod direct de pretentiile cumparatorului. Cerere și ofertă.

Doua explicatii

        Pauza de pe blog are doua justificari majore.

        Nu-mi plac jumatatile de masura. Recunosc ca nu m-am ocupat de blog din varii motive. Mutari, foarte multe drumuri lungi, conexiuni slabe de internet. In fine, am considerat ca e mai bine sa nu scriu deloc decat sa scriu la repezeala si sa nu pot modera comentariile. Punct. Dar pregatesc o schimbare si sper sa ne certam iar cat mai curand.

        Apoi, am avut in ultima vreme un dezgust fata de social media, vazand cat de greu este sa ai o personalitate si sa ti-o mentii. Am citit articole si comentarii scrise de niste idioti tristi, prea lasi ca sa semneze cu numele real, prea destepti ca sa taca si prea tampiti ca sa tina ritmul unei discutii. Sunt niste oameni care au impresia ca posibilitatea de a da un minus sau un plus unui text ii face judecatori supremi, desi nu sunt capabili sau curajosi sa exprime o parere proprie, mai ales daca e impotriva majoritatii. Am sters cateva comentarii, am incheiat cateva discutii pentru ca nu ajutau cu nimic.

   

Teoria schimbarii nedorite

           Hai sa ne gandim bine. O situatie nu se schimba atunci cand place prea multora asa cum e. Cand place majoritatii.

           Cati ani au trecut de la revolutie? Prea multi si s-au schimbat prea putine. Pentru ca s-au gasit mereu minti sclipitoare care sa influenteze opinia publica in directii profitoare. Iar opinia publica poate denatura rapid simtul realitatii celor putini ramasi cu mintea intreaga.

           Dupa cum stim, romanul, prin prisma conditiilor sale sociale, e ieftin. Invatat cu grija zilei de maine, nici la viitor nu se prea gandeste. Mai mult invidios decat altruist, nici de vecini nu prea-i pasa. E fragil, deci maleabil. Si are o singura valoare la care se raporteaza: banul.

           Lucrurile nu se schimba pentru ca situatia actuala e propice achizitionari nejustificate si fara efort a banului. Tu, ca cetatean onest cu standarde de viata normale, ai vrea stoparea coruptiei prin transparenta si respectarea legii. Dar oare vecinul tau politist vrea asta? Dar padurarul? Dar consilierii? Dar prietenii politistului? Dar nepotii padurarului? Dar vecinii consilierului? Dar profesorul care preda desi nu are pregatirea necesara? Dar functionarii din institutii care ocupa posturi prea complicate pentru inteligenta lor, dar totusi sunt platiti bine? Dar familiile acestora? Pai nu e bine sa ai mama, tata, sora, frate, verisor, etc intr-o primarie? E bine, ii sustii iar pe tine te sustin prietenii tai, care stiu ca tu, prin acolitii tai din primarie, i-ai putea ajuta candva.

          Intelegi ideea? Romanul nu-si ia ca punct de referinta legea, care-i face pe toti egali. Romanul se uita la functie, pentru ca functia face diferenta intre cei care respecta legea si cei care nu.

Despre integritate

         De unde vine cuvantul integritate si ce inseamna?
         In armata romana, in fiecare dimineata, ca parte din antrenament, comandantul cerea fiecarui ostas sa-si verifice scutul si platosa. Soldatii trebuiau sa-si loveasca pieptul cu putere, si sa strige integritas, adica intreg, complet, in stare buna. Comandantul cunostea atat de bine acel sunet, incat isi dadea seama imediat daca soldatul avea putere si armura nu avea fisuri, era intrega, perfecta. De acel scut depindea viata soldatului, de viata soldatului depindea viata celuilalt soldat, de viata lor depindea viata intregii armate. Acesta era unul din secretele victoriilor armatei romane. Dupa asasinarea lui Cezar, comandantul se schimba iar noul conducator al armatei renunta la obiceiul de a verifica integritatea soldatilor si a echipamentului. De aici incep infrangerile armatei romane.
         Integritas inseamna intreg, complet, fara fisuri, fara scapari.
         Integritatea e ceea ce te face sa fii bine infipt cu picioare in pamant. Sa fii de neclintit, indiferent de situatie. Sa nu lasi fisuri in caracterul tau.  Iata secretul victoriei.

Reclama radio la lene si prostie

             Reclamele la radio reprezinta apogeul tampeniei. Asta-i una.
             E o reclama la radio in care discuta doi baieti ceva de genul: "Ce faci prietene, vii deseara la chef?" "Nu vin, frate, ca am de invatat pentru examen" "Pai cum, tu inveti pentru examene? Eu nu mai invat nimic, iau nu stiu ce medicamente de memorie. Nu am picat nici un test si in fiecare seara sunt la party! Ia si tu".
             Nu stiu cum se numeste medicamentul, ceva gen Ginseng, ma rog. Reclama e directa. Concluziile sunt clare. Rezultatele se vad in societate.
            

Transalpina. Pareri

            Transalpina nu face exceptie de la vorba "frumoasa tara, pacata ca-i locuita", desi e la peste 2000 de m si oamenii sunt rari. Peisajul e superb, pasunile alpine par interminabile, iarba bogata. In peturi si ambalaje de chips. Si pungi de plastic, bineinteles. Drumul e nou si distrus, facut la repezeala, fara o viata prea lunga. Poate inca 2-3 ani. Dar asta se poate ignora, peisajul merita sa-ti rupi masina. Ce nu merita insa: tiganii si hotii de lemne. In putinele locuri in care te poti opri e plin de tigani cu dube rupte inmatriculate in Bulgaria care vand sau te vand, dupa caz. Sunt opriti in mijlocul drumului, ca si cum totul li se cuvine. La urma urmei, e tara lor. Sau va fi. Apoi taietorii de lemne. Ei sunt cei care rup drumul. Ei folosesc cel mai eficient Transalpina, desi trebuie sa existe o limita de tonaj. Dar, la fel ca si pe Transfagarasan, trailere mari cu remorca sunt incarcate la maxim si ocupa tot drumul. Apoi mai sunt comerciantii de rahaturi romanesti produse in China si Turcia. E inadmisibil sa urci la 2300 de m si sa asculti manele. La fel cum e inadmisibil ca la acea altitudine sa te intoxici intre gunoaie.
             Nu e nimic semnalizat. Nu stii directii, nu stii altitudini, nu sunt explicatii turistice. Treci pe langa cele mai inalte varfuri din tara si habar nu ai.
             Pe scurt, o mare bataie de joc la adresa naturii din Romania, din partea statului roman si a cetatenilor acestui stat, purtatorii de trening Adidas si mancatorii de seminte pe varf de munte.
                                                                         

           Stiu, fotografia e de la Balea-Lac. Mai rau.

Turism in Ungaria vs turism in Romania

            La nici 200 de km de Romania, in Ungaria, turismul se face asa cum trebuie, desi tara are doar o mica parte din potentialul turistic al Romaniei. Preturile sunt mai mici, drumurile mai bune, locurile indicate si explicate, oamenii sociabili.
                                                                                        

              Romanul ca operator de turism s-a transformat intr-o hiena infecta care pandeste la fiecare colt cu balele in gura ca sa ia cat mai multi bani si sa ofere nimic. Eventual tarabe cu kitsch-uri mai mari decat obiectivul turistic in sine.
             
              

Cioran si Brancusi nu spala rusinea facuta de tine

            Ma adresez celor care gasesc nepotrivite acuzatiile aduse romanilor nesimtiti. Da, nesimtiti sunt peste tot, dar in Romania sunt majoritari. Pentru ca romanul s-a nascut poet, daca nu chiar poet atunci e prieten de poet si de sculptor, deci el nu are nevoie sa lucreze sau sa se poarte civilizat pentru ca el e geniu, prin definitie. Deci nesimtit.
             Nu ma ajuta cu nimic, nici pe mine si nici pe strainii care ne viziteaza tara sa repetam la nesfarsit 3-4 nume de oameni mari, de acum 100 de ani, cand in Romania de azi mustesc in mizerie si haos 10-15 milioane de nesimtiti.

Cum vinde un neamt o masina

             Hai sa va spun ca vom fi mereu un neam de inculti hoti si nesimtiti, chiar daca mai exista o mana de oameni care nu se incadreaza.
             Acum doi ani am cumparat o masina din Romania. Stiti voi, sa ajut la roata economica. Cand am intrebat cati km are masina, omul mi-a spus ca poate sa aibe cati km doresc eu. La fel, daca nu-mi place cartea de service, imi poate face alta. In fine, aptitudini de roman. Pana am semnat contractele, un baiat de-al vanzatorului a furat roata de rezerva, trusa medicala si triunghiul. Pe langa pretul masinii a trebuit sa platesc cei 5 litri de motorina din rezervor.
             Saptamana trecuta am cumparat o masina de la un particular neamt. N-am vrut nici in ruptul capului sa mai pun cateva sute de euro la pretul masinii, drept urmare am primit un set de roti noi, in valoare de 1000 de euro. Cadou. Toate cafelele baute in timpul intelegerii au fost platite de el. Toate actele au fost facute de el, a stat cu mine la fiecare birou, pana cand mi-a pus numerele de export pe masina. Nu-mi mergea cardul, asa ca a a platit el actele. Mi-a predat masina spalata, aspirata, cu rezervorul plin. PLIN. Mi-a cumparat trusa medicala noua, triunghi nou, vesta noua. Mi-a impachetat rotile sa nu ma murdaresc. Mi-a lasat adrese, numar de telefon, plus invitatia sa poftesc pe la ei de cate ori doresc.
              Asa e perceputa civilizatia de un occidental. Prin respect si onoare. Nu prin comportament animalic.
            

Diferente de comportament sau civilizatia prin diferite perspective

            Eram luni prin Germania sa cumpar o masina, ca tot romanul. Il sun pe proprietar si stabilim sa ne intalnim seara, cica nemtii lucreaza pana tarziu. Mi-a dat ca loc de intalnire un spate de gara, langa o gura de metrou, cu niste restaurante si baruri pline de oameni de toate nationalitatile posibile. Romanu-i roman oriunde ar fi, asa ca mi-am luat ce arme aveam prin masina, niste haine rele in caz ca ne tragem pe jos si m-am pregatit de box. Vorbisem cu neamtul doar prin mesaje, era vorba de o masina scumpa, suma mare de bani, noi doar doi, din doi una era fata, in ditamai Jermania. Asa ca ne-am inteles: daca vin mai multi, fugim. Daca nu-s mari, eu lovesc si ea fuge. Daca ne duc dupa ei in locuri ciudate, fugim cu masina. Daca sunt bizari, ne facem ca nu suntem noi cumparatorii. Daca ne invita la ei in masina, nu urcam, dam cu spray si fugim. Ne-am facut traseul de fuga si strategia de lupta si am asteptat. Exact la ora cuvenita apar ei, nemtii, hotii, criminalii: una bucata copil neamt, blond, 19 ani, cu una bucata masina de 10 000 de euro. Cu acte, cu rezervorul plin. Si se da jos si-mi prezinta masina si ma invita s-o conduc, sa ies pe autostrada, in oras, unde vreau eu. Si masina avea o indoitura pe care nici n-o vazusem si-mi zice el despre ea si era calm si amuzant.
            Am stat si m-am gandit: ce mult conteaza sa traiesti intr-o tara in care cuvantul de ordine e lege si respect, sa nu traiesti cu stresul ca la fiecare pas cineva vrea sa te fure sau sa te omoare. Si cum suntem noi, romanii, crescuti intr-o jungla de oameni, unde ne comportam mai rau ca animalele, mintindu-ne si furandu-ne noi intre noi.

Bun simt pe Coasta de Azur

            Am refacut zilele trecute traseul Saint-Tropez - Cannes - Nice - Monaco si am remarcat cat de bine functioneaza spiritul civic intr-un loc unde se aduna oameni care au atat de multi bani incat si-ar permite sa cumpere orice lege.
            In afara de intrarea in Monaco unde stateau vreo 5-6 politisti ca sa te salute nu am vazut nici urma de politie, jandarmerie sau alte uniforme, in afara de fantoma lui Louis de Funes care bantuie pe la Saint-Tropez. Si totusi, siguranta se simte in aer.
                                                                              

Depresia, ca stare a societatii

            In acelasi timp in care o parte din Romania avanseaza lent multi romani se zbat inca in saracie. Saracia e mentinuta de sistem cu scopul de a evita civilizarea prin educatie.
            Problema cea mai grava rezultata din acest chin de a trai bine intr-o lume grea e depresia. Depresia nu ca boala, ci ca stare de spirit. Depresia care nu se vede din cauza mastilor dar care se simte. In familii. In societate. Pe langa aspectele fizice, depresia se evidentiaza prin lipsa de respect fata de tine insuti. Prin auto-condamnare. Intrand in acest ritm, implicit dispare respectul fata de ceilalti. O societate in care indivizii nu se respecta sta sub semnul haosului.

Tratat despre injurat

         Reiau acest tratat despre injurat pentru ca nu s-a schimbat nimic.
         De ce injuri? Simplu, raspunde la intrebare: DE CE injuri? Vezi contextul in care injuri cel mai des si incearca sa intelegi ce te determina sa o faci. In cazul in care gasesti o explicatie, de genul ma descarc, ma simt barbat, etc, analizeaza incet injuratura pe care ai spus-o. Vezi verb, substantiv si intreaba-te daca chiar doresti asa ceva. Daca nu doresti, inseamna ca vorbesti aiurea de foarte multe ori intr-o zi.

         Oamenii care injura nu stiu sa se exprime. Pentru ca atunci cand spui ceva de fapt exprimi ceva. O dorinta, o atitudine, o stare. Si nu cred ca toti oamenii doresc acelasi lucru in acelasi timp, atat de des. Cred ca de fapt ei doresc sa exprime altceva. Adica ar dovedi cat mai des ca sunt barbati (in cazul femeilor care injura se schimba putin situatia, ele dorind sa scoata in evidenta ca sunt culte), dar nu stiu cum sa o faca. Prin comportament e prea greu, pentru ca asta ar insemna sa si faca ceea ce spun ca ar face. De fapt atunci cand injuri tu stii ca ceea ce spui e imposibil, sau chiar daca ar fi posibil, n-ai face-o si de aceea o spui cu patos si strigand in gura mare. Practic, modalitatea de a expune celorlalti ca esti barbat/independent demonstreaza exact ca nu esti in stare sa faci ceea ce spui ca faci, ca daca ai fi in stare ai face-o fara sa spui asta in fiecare zi a vietii tale de o mie de ori.

        (Sa ne-ntelegem: aici vorbim de injuraturi tipice si notorii, cele in care declari din toate puterile, nu de cazuri in care vreun autor se crede mai artist si scapa cate un cuvant deocheat luat din dictionare.)

         Apoi sunt unii care cred ca a injura e ceva specific romanesc, ca o traditie care trebuie respectata si lasata urmasilor. Nu, nu e. A injura e ceva inutil si injositor, care spune despre tine ca esti incapabil sa exprimi altfel ceea ce simti.

   

Romani frumosi, autentici

            Dupa cum stiti, romanul e special. Vorbim de romanul autentic, cel nevirusat inca. Romanul e special pentru ca e mandru, curios si are timp. Mai ales pentru ca are timp.
            Avem astfel clasica intrebare din fata bisericii cand oamenii ies impreuna pe usa dupa slujba: Ce faci, ai fost la biserica? Si urmeaza discutia: Da, am fost. Tu? Si eu. Da, te-am vazut. Si eu.
            Mai e o discutie ce merita urmarita atunci cand cineva merge la cineva, de regula vecinii, la sate:
            -No sara buna.
            -Sara buna.
            -Acasa sunteti?
            -Acasa. Hai sezi.
            -Stiti de ce am venit la voi?
            -Nu.
            -Ca sa va spui ceva. Stiti ce-am vrut sa va-ntreb?
            -Intreaba.
            -Nu stiu cum sa va spui, oare n-aveti o lingura de zahar pana maine?

Poveste cu soareci despre casatorie

           Richard Wurmbrand spune o poveste interesanta: dupa 28 de ani de casatorie perfecta doi soti model se despart din cauza unui soarece.

           Intr-o seara cei doi stateau la masa cand au vazut un soarece pe podele.

           -Ti-am spus sa infunzi gaura aceea din stanga, zice ea.

           -Nu pe-acolo iese, ci prin gaura din dreapta, raspunde el.

           -Dar l-am vazut cu ochii mei!

           -Nu ai vazut bine, insista barbatul. Prin dreapta iese.

           -Ma faci oarba? Tu nu vezi bine!

           -Eu vad bine, tu nu vezi!

           -Ma jignesti?

           …

           Dreapta, stanga, dreapta stanga, pana au divortat. Dupa 28 de ani. 8 ani s-au chinuit prietenii si Biserica sa-i impace. Dupa 8 ani s-au impacat si sarbatorind evenimentul si-am amintit cat de prosti au fost ca s-au certat din cauza unui lucru atat de marunt

          -Nu pot crede ca ne-am despartit din cauza unui soarece, zice sotia.

          -Din cauza unui soarece care a iesit prin dreapta, raspunde el.