vineri, 8 martie 2013

Intre idealism si realism

             Pe-un picior de plai
             Pe-o gura de rai...
             Trei oameni cu blog
             Discutara foc.
           
             Unu-i moldovean
             Unu-i norvegian 
             Si unu-i ardelean.
             Si cel moldovean
             Cu cel norvegian
             Mari, se vorbira
             Si se sfatuira
             Ca cel ardelean
             E idealist
             Si nu realist.

             Criticile sunt bune. Criticile sunt vitale in dezvoltare. Si dupa ce Mircea Vladut si cu Rudolph au discutat ei cum ca eu traiesc intr-o lume ideala, departe de realitate, am stat si m-am gandit bine la asta. Sunt doua diferente. Vad o lume ideala dar nu traiesc in ea. Si pentru mine lumea ideala nu e ceva iesit din comun, ci o lume normala, cu limite de bun simt si siguranta, ceva fezabil, deja existent.
              Daca afirm ceva o fac avand un precedent sau un exemplu concret. Nu e bine nici normal ce se intampla in Romania. Si, nu, nu e la fel si in alte parti. In Romania e mediul propice pentru dezvoltarea lacomiei. De ce e mediu propice? Pentru ca il mentinem noi. Cum? Prin atitudini de acest gen, ca si in alte parti e la fel. Nu, Rudolph, nu e la fel, nu mor nicaieri atat de multi copiii ca in Romania, in afara de Africa, bineinteles. Nu, Rudolph, politia romana nu-si face treaba. Nu, cultura si medicina nu se dezvolta. Nu, Mircea, UE nu ne-a dat doar ce e rau. Asta am luat noi, doar ce am vrut. Si cum romanul e lenes dar mandru, a luat doar ce l-a interesat. De asta exemplele imprumutate nu sunt bune, pentru ca sunt luate doar partial. E ca si cum ai cumpara o masina cu o roata, ca sa te plangi apoi ca nu merge. Nu, nu se fura si in alte parti ca la noi. Se fura, dupa ce se face, daca ramane ceva. La noi e invers. Tot ce s-a facut s-a facut cu fonduri UE. Altfel am fi fost ca acum 23 de ani, statul ar fi aruncat doar coji uscate poporului. Aici replica e UE face din interes. Normal, cine nu face din interes? Dar UE da ceva in schimb, nu?
              Iata realitatea mea: daca te invarti in centrul unui oras si refuzi sa iesi de acolo, ca nu cumva sa calci in noroaie sau gunoaie si sa nu vezi acei oameni care inca nu stiu citi, scrie sau vorbi, care sunt tinuti in salbaticie doar ca sa iasa numarul de alegatori, asta-i ideal.
              Si cea mai buna realitate e asta: oricum ar fi in alte tari, cetateanul are un statut, e folosit dar rasplatit cu o viata buna si cu siguranta. In Romania cetateanul e doar folosit.
              Si sa spui ca noi, romanii, suntem altfel, asta nu e idealism? De ce suntem altfel? Daca suntem altfel intr-un sens bun, de ce toti pleaca?

22 de comentarii:

  1. Suntem piata de desfacere pentru produsele UE.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O parte din Ro pentru o parte din produsele lor. In Franta francezii mi se plang ca ei nu mai vand pt ca piata lor e invadata de produse de la noi.

      Ștergere
  2. Am fost si eu idealista, ma gandeam ca printr-un efort comun putem schimba ceva.Dar cand pleci cu entuziasm la lupta si te trezesti ca toti ceilalti sunt mult in spate si merg in sens opus te intrebi cum sa te lupti singur cu morile de vant?Sunt foarte deceptionata de ce se intampla in tara mea, n-am plecat nu din patriotism ci pentru ca n-am avut destul curaj dar nu-mi fac iluzii ca voi trai si vremuri mai bune, mai onorabile.Indraznesc sa sper macar pentru copiii nostri decare s-ar putea sa ne rusinam ca le-am lasat asa o tara...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cunosc sentimentul de dezamagire si neputinta. De fiecare data cand am propus ceva au fost unii care au spus ba ca e imposibil, ba inutil. Dar daca Securitatea ne lasa, cel putin eu, voi scrie atat timp cat e nevoie.

      Ștergere
  3. Noi romanii in general suntem demni de mila. Ne laudam cu ce nu avem, cu ce nu am facut. Am fost si vom fi mereu ciuca batailor in Europa...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ne laudam cu Eminescu si Comaneci, de zeci de ani tot cu ei. Desi ce au facut ei nu are nici o legatura cu noi.

      Ștergere
  4. Pot spune ca te consider realista, cel putin din perspectiva ideilor pe care le-am vazut pana acum pe blogul tau :)
    Este cam greu sa fii idealist intr-o tara ca Romania :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sper ca ai gresit, realist ai vrut sa spui.:)) Sunt barbat, nu ma las cu una cu doua. :))

      Ștergere
  5. Eu cred in puterea romanilor de a se uni si a face ceva bun impreuna, dar asta va fi doar cind situatia o va cere stringent.
    La momente grele ne vom uni, asa cum am facut-o in atatea alte momente cand timpul nu a mai avut rabdare (vorba lui Marin Preda, fie iertat).
    O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E incurajant ce spui, ar trebui sa profitam acum, pana nu e... musai.

      Ștergere
  6. Mi-a placut insemnarea - chiar daca lucrurile pe care le spune numai vesele nu sunt. Iar intro-ul e bestial!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mersi. Intro-ul e asa, de distractie, Nici pe departe Mircea si Rudolph nu seamana cu cei din balada. Ba chiar sunt preferatii mei.

      Ștergere
  7. Nu cred că ești idealist, ci destul de critic. Cu standarde înalte. Oricum, au dreptate băieții când spun că știi să cedezi când este cazul, și eu te apreciez pt același motiv.
    Sunteți simpatici toți trei, o turmă de mioare vă mai trebuie :P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O sa vorbesc cu baietii, a tentant, sunteti cateva mioare dragute si voi...:))

      Ștergere
  8. Iar europa e piata de desfacere pentru tigani

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta e cu doua intelesuri. 1.Ne comercializam tiganii in Europa. 2.Tiganii se aprovizioneaza in Europa si vand gunoaiale in Ro.

      Ștergere
  9. Zau, citind recent un articol despre situatia din tara vecina si prietena Bulgaria din nr de 8 martie al ziarului International Herald Tribune (editia pt consum global a ziarului The NY Times, care se poate gasi si gratis prin aeropoarte de valoros ce este, pe cand editia nationala e accesibila pe gratis doar la niveluri limitate de un nr specific de articole pe luna, deci trebuie sa stii ce iti alegi sa citesti, si eu nu cred ca as fi ales sa citesc acest articol despre Bulgaria/Romania, ca din punct de vedere UE/SUA Bulgaria sau Romania tot aia e, desi dupa parerea mea bulgarii sunt un popor cultural mult mai energetic, vioi, si chiar optimist decat romanii, care tind sa fie mai molcomi, si pasivi, desi uneori, daca se afla in criza, parca totusi cu tendinte isterice ceva mai mari decat bulgarii, plus tpotusi litoralul bulgaresc e ceva mai bine amenajat turistic, desi la fel de slab pe Securitate ca si cel roman, insa noro ca nu vin prea multi turisti internationali pe litoralul roman de azi), am fost totusi obligat pana la urma sa recunosc ca "toata lumea" pare a fi de acord si cu ardeleanul Raul Ghiran si cu moldoveanul Mircea Vladut, atat in legatura cu coruptia existenta in Bg/Ro cat si cu distrugerea industriei si agriculturii bulgaresti/romanesti post-revolutionare de catre un grup cvasi-organizat triadic-mafiotic reprezentat de fosti nomenclaturisti si familiile lor, inclusiv participanti activi la acte de delatiune si colaborare cu fostele servicii teoretice de Securitate, care includ si o parte semnificativa a lucratorilor profesionisti BOR sau BOB (echivalentul bulgar), in frunte cu patriarhii respectivi, desi cei prezenti par a fi fost colaboratori mai slabi cu Securitatea decat predecesorii sau adjunctii lor, grup mai larg care e ca o adevarata Caracatita Siciliana, din care exista pana si reprezentanti posibil tentaculari in Parlamentul UE, si ale caror activitati includ nu numai relatii de business de nivelul unui aproape milionar care isi permite si chiar tanjeste dupa un ceas Rolex, (brand care e simbolul celor cu acces la Shop-uri pe valuta si magazine Duty-Free pe vremea comunistilor, dar si totodata al unui brand de firma pt care apar adesea reclame in NY Times), dar si prostitutie, tarfic de narcotice si mai ales de masini second-hand.

    (...va urma...)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. (...urmare...)

      Zau, si cand ma gandesc ca eu, ca un norvegian de-a dreptul defectiv, care aveam de gand sa scriu in mod sincer patriotic un tratat istoric de reabilitare a serviciilor practic utile de Securitate romana, incepand cu cele instalate la vremea domnitorului Al Ioan Cuza, neuitand desigur sa mentionez si cazul spectacular legendar Haiducu (cel din anii '70 deosebit de tulburi ai istoriei occidentului, in care a fost din pacate implicat fara sa o doreasca si fara a fi pregatit adecvat si dl Paul Goma), un caz care arata cat de adevarat competente si rafinate erau acele servicii de securitate romanesti daca le compari cu echivalentele lor bulgaresti sau chiar britanice de la acea vreme, sau cu grosolanele servicii de securitate frantuzesti sau sovietice din acel timpuri ale cenaclului Flacara in care s-a format si s-a afirmat floarea intelectualitatii contemporane romanesti plus acei profesionisti de mare faima internationala, inclusiv pilotii romani, si gimnasta Nadia Comeneci, despre care stie intreg mapamondul...e clar ca mai am de studiat pana cand sa imi pot eu permite sa re-scriu eu istoria, sau sa reabilitez vreun serviciu anume, de vreme ce nici macar istoricii contemporani romani nu reusesc sa o faca, iar acel cuvant/concept Securitate e folosit in continuare cu atat de mare veselie ca buton de alarma/delectare in acelasi timp pt diverse promo pt teme si interese atat de diverse, de aproape a devenit echivalentul cuvantului Sex in publicistica culturala internationala de astazi.

      Am inceput deja sa ma framant in legatura cu intrebarea de-a dreptul filozofica, cine este cel cu adevarat patriot idealist utopic aicea, eu sau Raul Ghiran ?!


      In plus, zau, cred ca numai eu am ramas sa lupt pe baricade sa intre odata si Romania in Schengen ca sa nu mai fie nevoit atat popor sa merga kilometri intregi pe lungile coriodoare triste ale unor aeropoarte departe de magazinele cu Swatch si Swarowski si produse Guess si Gucci !

      Pana una alta pot sa zic in concluzie ca am fost placut si util inspirat de aceste teme, dar mai ales de acest poem, care totusi indeplineste criteriile (mele) minime pt a fi etichetat drept autentica opera de arta, (pe bune, drept care il voi traduce in lb norvegiana si daneza cu aceeasi reverenta constiincioasa cu care traduc si poeziile lui Loopoo, plus fragmente din Eminescu si altii), de a scrie inca un nou articol cu adevarat creativ pe blogul meu, despre relatia mea personala cu (cuvantul-concept) Securitatea romana !!



      Ștergere
  10. Raul, mi-a placut prea mult articolul tau, indiferent de punctul de vedere, care e diferit de al meu. Nu pot spune ca n-ai dreptate, caci un punct de vedere nu inseamna decat un fel in care privesti lucrurile. Nu m-am grabit cu raspunsul, caci nu doresc sa dau un raspuns superficial, asa ca ti-l voi da pe noul meu blog, in care sunt anonim. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu neaparat ca astept un raspuns, dar gasesc logica in afirmatiile tale si-mi place ca desi avem opinii diferite, simtim la fel.

      Ștergere
  11. Eu cred cà dacà te inarmezi cu o dozà bunà de ironie( nu cinism, àsta te face nesuferit) infrunti mai bine dezamàgirile si problemele in general...

    RăspundețiȘtergere