joi, 31 martie 2011

Ce e de facut?

         De cateva zile e vreme buna in Romania. Azi a fost chiar cald. Vremea buna si caldura ii scoate pe oameni din case.
         Atat. Ii scoate si gata. Am avut de facut niste drumuri si am trecut prin diferite sate, comune si orase. N-am mai vazut atata popor de mult. Pe banci. Rezemand garduri. Pe marginea santurilor. In intersectii. Pe terase. Batrani si tineri. Toti cu mainile in buzunare sau tinandu-se de un pet de bere. Nici umbra de lopata sau de matura. Doar un carucior plin cu fier vechi tras de niste tigani. Sa nu-mi spuneti ca oamenii astia nu au nimic de lucru. Nu cred ca au curtile curate, aranjate, ogoarele arate, gardurile vopsite, santurile desfundate, pomii varuiti, gunoiul ars, copiii spalati, educati, pregatiti.
          Asa nu se face treaba. Sau nu e nimic de facut?

miercuri, 30 martie 2011

Turism de Romania, partea a II-a

          Pe la inceputul lunii am scris un post despre turismul din Romania. As vrea sa ma intorc in zona (geografica si ideologica).
          Tot in Apuseni exista Platoul Padis. (Cu ocazia asta intrati si mai vedeti minunile tarii, au un site tare misto). Zona Padis este rezervatie naturala, avand peste 25 de obiective turistice importante, trasee complexe cunoscute peste tot in Europa. O rezervatie naturala presupune protejarea zonei. Protejarea unei zone NATURALE presupune conservarea ei in conditii cat mai bune si mai durabile, evitarea implicarii in sistemul natural, un fel de "nu pune mana, ca-l strici", daca vreti.
          Ei bine, in Padis nu stau asa lucrurile. Acolo, de cativa ani buni (vreo 15), e un adevarat santier. Ceea ce trebuia sa fie o minune protejata a naturii s-a transformat, au transformat-o intr-o uriasa fabrica de cherestea, cabane si cabanoaie, pensiuni, unele cat blocurile, de prost gust, inegale si vopsite in portocaliu si mov, garduri, caini, proprietari obraznici si nesimtiti. S-au mutat dealuri, s-au sapat fundatii, s-au spart stanci, s-au taiat brazi, s-au croit drumuri, s-a impartit natura. Drumurile de acces si asa proaste sunt impracticabile din cauza camioanelor care aduc materiale de constructii si primesc lemne in schimb. Unde trebuia sa te poti plimba liber si linistit printre brazi si stanci, acum trebuie sa platesti ca sa te plimbi intre 2 garduri, flancat de caini. Mentionez ca zona Padis e (era) cunoscuta pentru platourile ei, ideale camparii cu cortul, intrunirilor tinerilor modesti, care nu au bani de jeep si nici de hotel, tineri ce faceau cateva zile pe jos pana acolo, dar cand ajungeau nu-si doreau sa mai plece.
           Am o  intrebare (nelamurire): cine da voie celor fara suflet si educatie sa construiasca intr-o rezervatie naturala? Ce ne vom mai vinde pentru cativa lei?

P.S. promit, cu prima ocazie, sa va arat niste fotografii.

Azi, in Romania

         In Brasov, o femeie e ucisa cu 40 de lovituri. Criminalul e inca liber. Niste tigani rapesc un copil de gradinita ca sa rascumpere o datorie. Din pacate rapesc copilul gresit, confundandu-l. La Bucuresti, pensionarii ies in strada, epuizati de chin. Un barbat cade cu masina intr-o groapa de cativa metri, nesemnalizata, in mijlocul unei sosele. Un adolescent de 14 ani recunoaste ca e asasin. Un parinte isi filmeaza copilul de nici 10 ani in timp ce acesta conduce singur un excavator.
         Stiu ca mai sunt stiri. Eu atat am auzit azi, din intamplare. Nici nu e chiar atat de rau.

marți, 29 martie 2011

Mesaj umanitar preluat

          Pe blogul lui Andi Moisescu apare un mesaj umanitar.
          Inainte de a merge mai departe vreau sa precizez ca scriam postul asta si daca Andi nu era Andi Moisescu cel de la TV, ci un simplu om, bloger, ce vreti voi. Scriu postul asta din doua motive: pentru a prelua mesajul si a-l transmite mai departe si pentru a scoate in evidenta ce ne atrage (la ce reactionam).
          Cum spuneam, Andi blogerul publica un mesaj umanitar. 0 comentarii. De doua zile. Daca va uitati mai jos, in blogul lui, veti vedea zeci de comentarii la articole legate de divertisment. Veti vedea cum stiu oamenii sa-si dea cu parerea, sa dea sfaturi, sa fie intelepti si altruisti, cand e vorba de talente, talentati, decizii, muzica si voie buna. Veti vedea si articolul asta, tot un apel la solidaritate, cu 7 comentarii si 11 recomandari pe Facebook. Dupa un post despre Cabral, cu 48 de comentarii.
           Stiu ca nu ne sta in putinta sa ajutam. Stiu ca e greu. Dar sa nu ignoram. Sa nu inchidem ochii in fata problemelor altora, de dragul de a-i avea odihniti la urmatorul show tv. Sa spunem cel putin "ne pare rau", eventual o rugaciune. Sa spunem altora, care poate pot.

Pregatiri de Paste

         Cum am invatat in scoala ca repetitia e mama invataturii, revin la a spune ca educatia lipseste la un nivel inacceptabil pentru acest secol. Si sa-mi explice cineva care e interesul de a lasa in urma oameni, blocati undeva prin anii 1400.
         Am gasit aici doua clipuri care m-au intrigat si care m-au facut sa ma gandesc daca nu cumva Dumnezeu isi respecta promisiunile, rezultatul in ceea ce ne priveste fiind evident. Va invit sa urmariti clipurile, dupa care reveniti la lectura, daca mai vreti.
         Va dati seama ca doar cativa oameni si-au spus parerea, probabil dintr-un singur sat. Sunt multe sate in Romania, sunt si orase, multe biserici, multe sarbatori. Educatia e mai putina. Interesul celor cu autoritate (preoti, politicieni, primari) fata de acesti oameni e zero. Nu chiar zero, ci echivalent cu valoarea pensiilor lor. Inteleg ca autoritatile nu au timp pentru ei. Dar preotii, cum isi lasa preotii astfel de enoriasi sa "propovaduiasca" ce invata la biserica? Si la ce rost atatia banii investiti degeaba in biserici enorme, cand de fapt mintea si sufletul sunt goale?
          Mai am o intrebare: de cand, in istoria si credinta poporului roman, se sarbatoreste Pastele si Craciunul? Cate mii de ani mai trebuie sa treaca pentru ca unii sa invete ce reprezinta?
          Bine ca stim sa ne impingem la cozi la sarmale si la moaste sfinte! Asta conteaza!

luni, 28 martie 2011

Romania pe WikiLeaks

         Pentru ca efectul presei romanesti e cam tot atat de puternic precum 10 ml de tranchilizant la un elefant, iar reactiile se rezuma la un oftat de cele mai multe ori fals, Romania ajunge cap de afis pe WikiLeaks.
         Si nu oricum, ci cu subiecte demne de luat in seama de producatorii filmelor de spionaj. V-ati crucit la stirea cu Adrian Severin? Nu trebuia, situatia a fost simpla acolo, cerere si oferta. In schimb ceea ce apare pe WikiLeaks despre Romania, e de-a dreptul revoltator. Asocieri cu rusii, cu mafia, caramboluri politice, stenograme, etc, toate se coaguleaza intr-o singura sintagma: coruptie incontrolabila.

Esti important

           Spun mereu si repet ca solutia unor probleme pleaca de la nivel de individ. Din pacate ne caracterizeaza destul de bine obiceiul de a astepta ca altii sa faca, sau atitudinea gresita de a ne raporta mereu: daca altii nu fac, nici eu nu fac.
           Rezultatul acestei mentalitati e stagnarea. Rezultatul stagnarii e pierderea cursei, implicit eliminarea. In timp ce alte popoare aduna lauri, noi stam cu mainile in buzunarele goale, acuzandu-l pe vecin de neimplicare. Si continuam in acelasi sens, aruncand pisica moarta de la unul la celalalt.
           Consecventa e un factor important in aceasta actiune. Chiar daca ieri ai ridicat o hartie de pe jos si ai pus-o intr-un cos de gunoi, repeta gestul si astazi. Daca ieri ai spus unui functionar ca greseste, fa-o si astazi. Nu te opri sa speri, chiar daca uneori ti se pare ca esti singur. Nu crede ca gestul tau nu conteaza. Nu ne invata nimeni, pentru ca nu contam pentru nimeni. Valoarea cetateanului e in raport cu disponibilitatea acestuia de a da bani. Atat. Ei nu vor face niciodata nimic pentru ca noi sa traim mai bine. Nu asta e interesul lor.
           Depinde de noi, ca indivizi, daca maine va fi mai bine ca azi. 

duminică, 27 martie 2011

Euro-leu, fotbal, toleranta

         Cum azi e duminica si in plus vreme buna, ceva scurt.
         1. Astia striga in gura mare ca suntem pe drumul cel bun, ca leul "s-a apreciat" in fata euro. Si cum salvarea noastra de aici vine, din cei cativa banuti castigati de leu. Eu stiu ca de multe ori pana aici leul "s-a apreciat" si totusi nu s-a schimbat mare lucru. Adica nu ne incalzeste cu nimic ca BNR se joaca de-a matematica, in timp ce toate celelalte se scumpesc. Numarul somerilor e acelasi, benzina la fel de scumpa, nivelul de educatie acelasi, taxele la fel de multe.
         2.  Inca o data se demonstreaza ca banii si politica nu detin suprematia. Ca asa vrem noi sa credem, e altceva. Fotbalul romanesc s-a denaturat, practic nu mai exista, din cauza influentelor financiare si politice. Cand aveam 7 ani stiam si-n somn numele jucatorilor de la nationala. Acum cine mai tine evidenta? Jucatorii si antrenorii se schimba mai des ca scutecele la copii. De aia nu mai avem Fotbal.
         3. Nu se mai aude nimic de Severin, de Bercea. Eu cred ca banii isi fac efectul.

sâmbătă, 26 martie 2011

Eficienta glumei lui Zoso

          Cred ca stiti cu totii povestea lui Zoso si lupul inventat. S-au cum le-a dat el, Vali Petcu, peste bot jurnalistilor, facandu-i de rasul lumii cu o gluma.
          Eu nu-l cataloghez pe Zoso, nu ma intereseaza. Uneori ma informez de pe site-ul lui. Atat. Insa acum consider eficient sa-l dau ca exemplu. A profitat de oportunitate pentru a demonstra ceva. A fost cu o secunda mai destept decat cei care au meseria de destepti. Si-a mintit cititorii, probabil pe unii i-a dezamagit, dar a scos la iveala inca o data lipsa de profesionalism si setea de scandal din mass-media. El doar a pocnit din degete si ceilalti s-au caracterizat singuri.
          Asa ar trebui sa facem fiecare din noi. Daca avem ocazia, sa aratam lumii unde avem lipsuri. Sa-i aratam cu degetul pe cei care sunt incompetenti dar ocupa functii. Sa ridicam capacul, sa vada lumea ce fierbe in oala. Sa-si stie si ei  nivelul, poate unii au bun simt si pleaca, la fel ca Severin. Sa nu-i mai lasam sa creada ca le vom tolera incompetenta la nesfarsit. Chiar daca pierdem 2-3 cititori.

vineri, 25 martie 2011

Cum s-ar face treaba

          Poate ca sunt prea practic si vorbesc fara sa ma pricep. Poate ca sunt de moda veche cand gandesc ca e nevoie sa pui mana ca un lucru sa fie facut. Poate ca au dreptate cei care sustin ca nu conteaza educatia si respectul, atat timp cat esti plin de bani.
          Daca ar fi sa am posibilitatea sa gasesc solutii si sa iau decizii, as actiona in felul urmator: toti angajatii sa dea un examen de competenta. Esti bun in meseria pe care o faci, ramai. Nu esti bun, pleci. Sunt destui care asteapta, avem fabrici de absolventi. Ai datorii la stat si nu reusesti sa le platesti, ai ramas in urma cu taxele si impozitele? Nici o problema. Maine te prezinti in salopeta si cu o lopata in mana, sunt strazi de curatat, gunoaie de adunat, caini de prins. Ai amenzi mari si nu le poti plati? Nu te tinem in puscarie, sa cheltuim bani cu tine. Te angajam fara bani cateva luni la autostrada. Oferim mancare si apa. Ti-ai lasat cainele, porcul, gainile afara din curte? Inseamna ca nu mai ai nevoie, asa ca le confiscam. Cantinele au nevoie. Ai gresit, ai platit. Fara procese, fara amanari, fara recurs. Si cam asa cu fiecare lucru care nu e la locul lui. Pedepse pe loc, fara drept de apel.
          Aducem straini sa ne faca treaba si-i platim cu bani grei, in timp ce jumatate din romani stau cu mainile in san si asteapta somajul. Un om capabil poate coordona eficient pana la 35 de oameni. Pana gaseste guvernul bani sa investeasca in utilaje, romanii astia ce nu lucreaza ar face autostrada din lopata. Un om competent ar face treaba unor 10 incompetenti, am economisi 9 birouri, 9 salarii, 9 oameni liberi, pregatiti de curatenia de primavara.
          Vedeti de ce sustin mereu ca avem nevoie de conducatori din exterior, deja bogati si singuri pe lume?

joi, 24 martie 2011

Specific romanesc?

         In ultima vreme am accesat diferite bloguri cu diferite teme. Am remarcat un obicei comun, care ma face sa ma gandesc daca nu cumva invidia si egoismul au o contributie majora la starea natiunii.
         Am remarcat ca poti scrie despre toate minunile si frumusetile lumii, despre actiuni de binefacere, despre exemple pozitive, ca nu te baga nimeni in seama. Poate 2-3 comentarii seci, facute din obligatie. Ajungi chiar sa te intrebi ce nu faci bine, de ce nu-si da lumea cu parerea. In schimb, daca se intampla sa ajungi obosit in fata tastaturii ca sa-ti faci datoria zilnica de a scrie ceva si din graba faci o greseala gramaticala, uiti o cratima sau faci un dezacord, de nicaieri apare o gloata de aparatori a limbii romane si-ti dau peste nas, bucurosi ca te-au prins. Eu inteleg ca astia nu au ce face cat e ziua de lunga, decat sa stea la panda, insetati de greseli precum era Dracula insetat de sange. Si nu ajunge ca-ti comenteaza tie in blog, ci mai scriu si in blogurile lor un post despre tine, analfabetul, aberantul.
         Nu vreau sa dau exemple, desi sunt destule. Vreau doar sa spun ca nu asa se face treaba. Ca maturitatea si inteligenta nu se dovedesc prin capacitatea de a ignora un mesaj de dragul unei virgule. Cine vrea la vanatoare, padurea ii asteapta.

miercuri, 23 martie 2011

Rezista si taci

          Liniste, te rog! Da sonorul incet, incearca sa nu faci mare zgomot cu mouse-ul. Asigura-te ca nu e nimeni in spatele tau. O sa vorbim de/spre Romania. Inca o data te rog, liniste deplina.
          Stiu, e greu sa traiesti in liniste. Sa nu spui ce te doare. Dar merita. Chiar vrei sa-i superi? Mai bine asteapta umil, adu-ti jertfele la timp, intr-o zi isi vor aduce aminte de tine. Intre timp, numara-ti incet banii marunti, inchide copilul in casa, iesi tiptil si du-te sa cumperi o paine. Dar nu spune nimanui ca ai nevoie sa mananci, sa nu fii aratat cu degetul. Ai grija cum mergi pe strada, sa nu calci pe gunoaie, sa faci galagie. Treci incet si pe langa caini, sa nu-i trezesti. Intoarce capul cand treci pe langa golanii ce reazama gardul si chiar daca te scuipa, ignora-i. E dreptul lor sa fie acolo. Nu te mai opri in fata cofetariei, prajiturile nu sunt pentru tine. Nu te mai gandi la gesturi necugetate, maine trebuie sa platesti rata, ai insemnat chiar si in calendar. Vezi, lampa de birou e inca acolo, in vitrina. Mai ai putin, inca 2 ani de economii si o poti cumpara. Atentie! Ah, ai cazut in canal! Nu-i nimic, iesi incet, asa, zambeste. Bine ca nu ai fost cu masina, bine ca e in service. Vezi multimea de acolo? Nu, nu se roaga, protesteaza. Dar o fac in liniste, sa nu deranjeze. E doar de protocol, de fapt nu cer nimic, au tot ce le trebuie.
         Vezi, nu e chiar atat de greu, daca stii sa nu observi si sa treci neobservat. Ba chiar te-ai intors cu bine acasa.  Daca ignori, reusesti. Daca nu, te vad lunetistii si te elimina. Porneste incet televizorul, ia agenda si noteaza: 10 crime, 7 violuri, 4 jafuri, 3 noi taxe. Nu e rau, ieri au fost mai multe, incet-incet lucrurile se indreapta. Ai facut bine ca ai scos posturile internationale, te derutau, de ce sa ai termeni de comparatie? Nu e bine, tu faci parte dintr-un popor unic, suprem, recunoscut pe mapamond.
         Continua-ti viata in liniste. Ai rabdare. Pe lista mai sunt cativa care trebuie sa treaca pe la putere si gata! Tu fa liniste, lasa-i sa ia cat doresc, fii multumit ca ti-au facut si tie loc sa traiesti in tara ta.

Cine ne decide soarta, concluzii

          Daca pentru voi afirmatii si mentalitati de genul hai sa infometam poporul ca sa il putem controla, mai ales ca vin din partea celor care ar trebui sa ne apere si sa ne ajute, nu sunt grave, atunci imi permit sa spun ca ne meritam soarta.
          Cati dintre voi ar iesi in strada? Poate daca am primi 15 lei de caciula pentru asta, am face-o. Pana atunci, sa stam ascunsi in spatele unor nick-name-uri si sa ne invartim in cerc. Deocamdata ne jupoaie ai nostri. Dar mirosul de hoit atrage mereu pradatorii.
          Atitudinea celor care considera ca nu corect sa ne plangem ma face sa ma gandesc la holocaust.

marți, 22 martie 2011

Cine ne decide soarta

         Ca romanii au talent, am inteles. Ca au valoare, am inteles si asta. Stiu si ca romanul e cel mai descurcaret pamantean. Si atunci de ce suntem inca legati (la ochi)? De ce nu reusim sa inaintam? Cand altii sunt trecuti cu mult de jumatatea cursei, noi nu am plecat inca de la start.
         Am cunoscut recent doi oameni, doi romani, doi colegi de blogosfera, care pentru mine sunt un exemplu.  Prin atitudinea lor. Eu gandesc asa: unul din marile motive ce mentin Romania in coma sunt politicienii. De la cei de la putere pana la cei de umplutura. Acesti doi oameni lucreaza cu ei, dau mana cu ei, ii asteapta, ii asculta, ii filmeaza, etc. Politicienii sunt practic ciocanul si nicovala lor (in sens de meserie). Si totusi nu-i respecta, nu-i admira, nu le sufla in coarne. Ba chiar ii condamna. Pentru ca stiu ca nu merita, ca locul lor nu e acolo. Pentru ca sunt niste speculanti.
       
         Si iata ce declara unul dintre cei doi: "am avut nenumarate ocazii de a sta printre ei... .Asa am ajuns sa aud in 2007  ideile celor care azi ne guverneaza .Vorbeau intre ei si pe mine ma ignorau . Asa ca le-am auzit ideile si le-am transmis mai departe dar cine sa te ia in seama?... .idea de baza a lor era ca pe romani trebuie sa-i tii saraci ca daca incep sa prospere le vin idei. Asa ca trebuie sa faci tot ce-ti sta in putinta sa-i tii la limita supravietuirii si astfel vor fi prea ocupati cu viata lor si daca a doua zi le dai pe langa coltul uscat de paine si o bucata de carne stricata o sa creada ca le-ai facut cel mai mare bine. Am auzit multe din gura astora cand credeau ca nimeni nu-i asculta ..."
      
         Experientele celuilalt sunt evident asemanatoare: "...dau mana cu parlamentarii Romaniei, le vad dispretul in ochi, le simt ura pe care o poarta in ei. Cand sunt in direct se cearta si sunt cei mai buni aparatori ai neamului, iar cand pleaca de acolo, se pupa intre ei si fac glume..." 
         
         Ne-a mai ramas o singura sansa: sa spunem! Daca stiti ceva, daca aveti loc pe casa sau pe gard, lipiti afise, strigati pe ulite, trimiteti mailuri, faceti ce stiti, dar spuneti! In toate limbile Pamantului!

luni, 21 martie 2011

Ne distrugeti ca oameni!

           Sa bagam mana in sac si sa mai scoatem o problema. Una mare si grava, domnilor.
           Merg mai departe de faptul ca ati adus Romania intr-o stare jalnica, ca saracia si mizeria schimba gramatica si fac din expresia roman sarac un pleonasm. Azi trec cu vederea si faptul ca nu va este rusine sa luati de la un amarat ultimii lei pe care ii are, cand voua va dau conturile pe dinafara.
           Mai grav decat persecutia voastra care ne lasa in pielea goala, e faptul ca ne distrugeti ca oameni! Ne obligati sa traim dupa legi nescrise, pentru ca legile voastre sunt inacceptabile. Ne obligati sa fim rai, egoisti, ipocriti, ca sa ajungem la o bucata de paine. Ne distrugeti familiile! Din vina voastra conceptul de familie e perimat. Din vina voastra sotul vine deprimat acasa si-si bate nevasta casnica. Din vina voastra copiii stau in colturi si blestema banii. Din vina voastra ne parasim parintii si-i lasam sa se stinga singuri. Din vina voastra ne parasim casa, prietenii, pamantul. Din vina voastra cartile mucegaiesc in biblioteci.  Sunteti vinovati ca ne-am prostit si am devenit badarani. Ne-ati obligat sa ignoram cultura, valorile, traditiile. Ne-ati obligat sa uitam istoria. Ne obligati sa traim cu frica-n san in vremuri de pace.  Ne obligati sa vorbim singuri pe strada. Ne interziceti speranta. Ne opriti sa visam. Ne distrugeti ca oameni.
           Luati-ne banii, dar lasati-ne speranta si pacea! Lasati-ne parintii sa se stinga in pace si copiii sa creasca langa parintii lor, nu intre animale. Luati-ne toti banii, dar plecati!
       

duminică, 20 martie 2011

Adrian Severin, romanul corupt de la Bruxelles

          Adrian Severin duce moda romaneasca la Bruxelles. Sau sa fiu mai indraznet si sa spun ca ne-am trimis oameni reprezentativi in Parlamentul European? Nu conteaza formularea. Cert e ca astfel de atitudini se aduna pe o lista in baza careia vom fi dati afara pe usa. Ca indeplinim toate conditiile ca Uniunea sa ne dea papucii.
          Eu inteleg ca tentatia e mare si gustul banilor placut. Dar sa compromiti o tara intreaga pentru 12 000 de euro, e jalnic. Daca era vorba de 12 milioane, mai ziceam. Sa merite. Dar 12 000, din care sa dea si lui Bodu...
          Severin nu face diferenta intre Bruxelles si Bucuresti.

Romania si taxele...sau...Tara unde banii se evapora

         Cica in Romania sunt cam 5 420 000 de masini. Nu stiu daca e o cifra exacta, nu stiu daca aici se incadreaza autoutilitarele, camioane, autocare, etc, dar presupun ca numarul nu e departe de realitate. Ca sa calculez mai usor, ca nu-s bun la mate, rotunjesc la 5 milioane. Taxa de drum sau rovineta costa in medie 7 euro pe luna (ma refer doar la autoturisme, deci iau suma minima, desi stiu ca pentru un camion e de zeci de ori mai mult), deci cam 90 de euro pe an. Calculatorul meu spune 450 de milioane de euro. Repet, am calculat cu taxa minima, cea pentru autoturisme. 450 de milioane de euro, pe an, din taxa de drum.
          In judetul Cluj s-au inmatriculat aproximativ 90 000 de masini. Pentru taxa de prima inmatriculare luam o suma medie, de 500 de euro. Desi corect ar fi una de vreo 900, ca sunt situatii in care taxa trece de 2000. Asta inseamna 45 de milioane de euro. Pun in calcul doar jumatate din judetele tarii, sa nu va dau motive de... stiti voi. Calculatorul meu spune 945 de milioane de euro.
         La asta se adauga: impozitul anual, taxele din benzina, amenzile si probabil alte taxe pe care eu nu le stiu. Repet, cred ca am redus sumele la jumatate. Oricum e enorm.
         Si acum intreb: unde-s banii?

sâmbătă, 19 martie 2011

Ce ne lipseste

           Ca sa reconstruiesti, ai nevoie de unelte. Ca sa putem merge mai departe, avem nevoie sa ne recunoastem lipsurile.
           Ne lipseste educatia. Educatia primara. Educatia care spune sa cunosti si sa aplici respectul, altruismul, bunul simt. Cei 7 ani de-acasa care ar trebui reamintiti din 7 in 7 zile. Sa ne reeducam invatand inca o data ce inseamna cos de gunoi, strada, loc public, parc, triere, seminte, manele, pieton, batrani, copii, un mers normal, o voce potolita. Sa ne reevaluam vocabularul.
           Ne lipseste cultura. Cultura strans legata de educatie. Cultura care ne ajuta sa facem diferenta intre bine si rau, intre util si irelevant. Cultura care sa ne opreasca sa distrugem putinul ce ne-a ramas.
           Ne lipseste curajul. Curajul care ne indeamna sa spunem ce nu ne place, indiferent cui. Curajul care ne sustine atunci cand ne cerem drepturile. Curajul care ne face sa fim sinceri cu noi insine si apoi cu ceilalti. Curajul sa fim egali.
           Ne lipseste credinta. Credinta reala, cea sustinuta de optimism, nu credinta in oase lustruite.
           Ne lipseste unitatea. Unitatea care ne-ar face puternici. Unitatea fara egoism, fara intentii de suprimare. Sustinerea si incurajarea.
           Ne mai lipsesc multe. Dar daca am lucra putin la cele de mai sus, am face pasi mari in fata. Plus ca sunt calitati care nu necesita bani.

Explicatii

          Ca sa nu mai fiu acuzat de ipocrizie si de faptul ca nu e corect sa critic Romania in timp ce eu huzuresc in Franta, vreau sa explic niste lucruri. Si cred ca ma exprim in numele multor romani care sunt in situatia asta.
          Daca as iubi Franta si nu Romania, as scrie de/spre Franta. In franceza, pentru francezi. Si cu siguranta as fi rasplatit. Dar nu vreau sa cladesc la o tara care nu e a mea. Vreau sa ma intorc acasa, dar nu vreau sa traiesc indecent. Nu vreau sa finantez imperiile unor escroci. Nu vreau sa iau credit din banca, nu vreau sa-mi cresc posibilii copii intre caini si gunoaie. Nu vreau sa platesc impozite si taxe pentru ceva ce nu am si nu folosesc. Nu vreau pentru ca nu e corect, pentru ca banii nu merg unde trebuie.
          De trei ori am investit in Romania, de trei ori am pierdut. Pentru ca am vrut sa fiu corect. Inca platesc dupa intentia mea. Cei 16 ani de scoala au fost platiti cu greu dar nu mi-au folosit la nimic in Romania. M-am umilit si m-am milogit ca sa ma lase sa traiesc in tara mea. Mi-au lasat doua variante: sa fur sau sa fiu furat. Nu am ales niciuna.
          Daca as vedea ca un gram de respect si de bunavointa, de normalitate si de logica incolteste in Romania, m-as intoarce acasa. As mai risca inca o data. Oricum ma voi intoarce, dar cand imi voi permite sa ma apar cum trebuie de lupii protejati prin lege.
          Si daca scriu de/spre Romania, o fac doar sa dau de inteles ca dragostea de tara exista, ca locul meu nu e in Franta, ca ceva trebuie sa se schimbe ca milioanele de romani sa se intoarca acasa.

vineri, 18 martie 2011

Diferente

          Nu mai considerati nedrept sa comparam Romania cu alte tari, sa ne raportam la altii, pentru ca si in alte parti tot oameni traiesc, si oamenii astia au si ei nevoi, mananca, beau, viseaza, mor. Apoi, spuneti-mi voi o tara care o duce bine si care sa fi primit tot ce are din cer sau in care lucrurile bune si frumoase s-au facut cu o bagheta magica. Asa ca sa lasam mandria puerila de-o parte, sa fim realisti si receptivi.
          Pe banii americanilor e scris "In God We Trust". Pe banii nostri scrie "mita" sau "flagrant". Rezultatul e evident. La presedintia SUA au candidat 2 oameni. La cea a Romaniei, 21. Tara de capabili, nu?
          Francezii cultiva de 3-4 ori acelasi teren, in acelasi an, cu aceeasi daruire. Noi, o data la 3-4 ani ne gandim ce bine ar fi daca s-ar cultiva terenurile singure.
          Olanda e o intindere plata, cu un relief respingator, dar e una dintre cele mai vizitate tari. Romania are de toate si totusi lumea o evita.
          Toate tarile organizeaza actiuni caritabile si dau altora. Noi cerem mereu.
          Englezii zic "bless you". Noi zicem "noroc".
          Irlandezii nu platesc apa sau gazul, in functie de zona. Noi platim taxa pe apa de ploaie.
          Austriecii au facut un paradis din Dunare si castiga enorm de pe urma ei. Pentru noi Dunarea e groapa de gunoi sau groapa comuna.
          Belgienii si nu numai  recicleaza si refolosesc toate gunoaiele. Noua ne ajung pana la piept.
          Americanii folosesc doar pungi de hartie. Noi parca le cultivam pe cele de plastic.
          Japonezii traiesc apocalipsa, dar nu le auzi gura. Noi urlam ca descreieratii ca murim de foame.

joi, 17 martie 2011

Motiunea si guvernul Boc, Japonia si dezastrul Nuclear

  1.        Stiti cu totii despre a 8-a motiune de cenzura, despre rezistenta guvernului Boc. Nu asta m-a frapat azi. Dar sa vad o asemenea atmosfera in Parlament, in parlamentul unei tari ce se crede europeana, e strigator la cer. Nu vreau sa jignesc, dar erau mai rau ca taranii la piata. Ca la targ. Mai lipseau muzica si mititei. E inadmisibil ca, in contextul in care Romania e in coma indusa, sa vezi un asemenea circ la o sedinta in parlament. Ca pe stadion. Ca pe planeta maimutelor. Glume proaste si discursuri in doi peri. Nepasare si bataie de joc.
2.          Japonia moare. Ceea ce a fost odata un imperiu exemplar acum e ruina. Suferinta si pierderea lor e incomensurabila. Oamenii au pierdut tot si traiesc pe o bomba nucleara. In timp ce toti se concentreaza asupra prapadului, noi, romanii, nu ramanem in urma si la ora 7 seara lansam stirea despre nenorocire: "...nenorocire si panica in vestul Romaniei, unde vantul de peste 70 de km la ora a facut ravagii si victime... un barbat a fost lovit de un panou publicitar... alte pungi au inceput sa zboare prin aer...etc". Sa ne fie rusine!

miercuri, 16 martie 2011

Datorie de ministru

         Cei din ministere sa-si dea jos costumele, sa-si ia cizme de cauciuc si sa iasa din birourile lor fandosite la aer, in adevarata Romanie, dupa cum urmeaza:
         -ministrul agriculturii si al dezvoltarii rurale sa masoare in pasi suprafata necultivata, dar cultivabila a tarii, sa locuiasca o saptamana impreuna cu familia lui, intr-unul din satele fara electricitate;
         -ministrul educatiei, tineretului si sportului sa-si trimita copilul o saptamana la o scoala din mediul rural, sa se cazeze intr-un camin studentesc, sa faca un dus in vestiarul unei sali de sport, sa cumpere copilului cele necesare doar din alocatie;
         -ministrul sanatatii sa se interneze cateva zile intr-un spital de stat, timp in care sa consume doar sucuri Giusto si Malibu, ca-s naturale, sa manance de la cantina spitalului;
         -ministrul transporturilor sa mearga cu masina personala pe niste judetene propuse de mine;
         -ministrul turismului sa se cazeze cateva zile in niste statiuni propuse de mine, sa ajunga acolo fara masina, avion sau elicopter;
         -ministrul economiei si al comertului sa faca schimb de job cu un contabil cateva zile, daca se poate la sfarsit de luna;
         -ministrul mediului si padurilor sa ne lase sa descarcam in curtea lui gunoaiele stranse intr-un week-end de voluntari, sa numere cioturile ramase in urma defrisarilor, intr-o zi torida;
         -ministrul administratiei si internelor sa fie oprit de unul din politistii pe care-i vedem pe You Tube, sa i se ia permisul, sa faca din nou scoala de soferi si sa dea examen;
         -ministrul apararii nationale sa plateasca o bere tuturor angajatilor armatei care nu cantaresc mai mult decat echipamentul lor si nu sunt mai inalti decat o pusca;
         -ministrul justitiei sa fie rapit, pe rand, de toti infractorii lasati liberi;
         -ministrul culturii si patrimoniului national sa incerce sa faca, de la capat, fara nici o tehnologie, o bratara dacica;

marți, 15 martie 2011

Provocare

        Lansez o intrebare si va invit sa raspundeti, ca sa vedem si sa intelegem unde suntem. Pentru ca ne-am obisnuit atat de tare cu ticalosiile, incat ni se pare ca asa trebuie sa fie.
        Procentual, cati functionari din institutiile de stat (tot ceea ce inseamna ghisee, birouri, camere, primarii, consilii, functionari pe teren, etc) sunt calificati in ceea ce fac? Ma refer la calificare in sensul de a sti cu ce se mananca slujba lor.
        Eu tind sa cred ca jumatate stiu doar sa scrie, iar restul stiu doar cum se regleaza scaunul de birou. Inca nu am intalnit functionarul care sa stie ce face el acolo si ce fac eu in fata lui. Personal cunosc o primarie unde lucreaza un neam intreg. Habar nu au ce sa faca atunci cand le ceri o hartie si intra toti in panica, ca doar seamana...
        Eu raspund primul: intre 10 si 15%. Sincer.

luni, 14 martie 2011

Diferente in abordarea crizei

        Germanii renunta la BMW-ul lor si prefera masini cu motor mai mic. Pentru ca e criza si un BMW consuma mult si e scumpa intretinerea. BMW-urile vandute de germani sunt cumparate de romani. De data asta nu mai primim ce arunca altii, ci cumparam, sau altfel spus dam bani sa ne mandrim cu ce arunca altii. Germanul castiga 1800, romanul 200. Diferenta e ca romanul are BMW.
        Am prieteni care, de cand au BMW, nu mai stau de vorba cu mine, care am Peugeot. De fiecare data cand ne intalnim, ei sunt in pompa, eu pe drum.
        De ce cumpara romanii BMW? Sa faca drifturi. Unii reusesc, altii incearca...  
        Nu va uitati pana la capat la Mihaitza, o sa va dati seama ce poate din primele secunde...
        Pasiunea lui Mihaitza e coordonata de frica. Pasiunea celuilalt, de prostie.
        Arabul de la secunda 59 o duce mai greu...

Cui sa spunem ca suntem furati?

         Una din problemele grave ale Romaniei e coruptia extinsa. E cel mai mare impediment in lupta spre mai bine. Escrocheriile se fac in vazul lumii pentru ca cei care ar trebui sa ia masuri sunt toti manjiti. Cumparati. Si nu mai percuteaza nimeni la jafuri de sute de milioane de euro. In afara de noi, cei fara putere. (Oare?)
         Sa vorbim pe exemple ample. Oameni ca Dinu Patriciu, Dan Voiculescu au stors Romania de miliarde. In exemplul de azi presupunem ca au luat intr-un an doar 10 milioane (ne jucam doar, sa fie mai usoare calculele). Din 10 milioane, ca sa ramai cu 5, trebuie sa dai 5. Cele 5 milioane pe care le dai le imparti in asa fel incat sa inchizi cat mai multe guri. Daca dai 100 000 de euro la fiecare, inchizi 50 de guri. Portia e acceptabila, valoarea unei case. Pentru cei care au un salariu cam de 500 de euro, fie si 1000, e o adevarata lovitura. Au gura plina, deci nu pot vorbi. Asta faci cu 5 milioane. Dar cu 50? Cu 500?
         Cam asa merge treaba. Sistemul se aplica si la sume mici. Pana si un amarat de politist comunitar e manjit, chiar daca ii revin doar 100 de euro. Chiar daca vinde tara. De aceea nu mai avem cui spune. De aceea orice actiune se raporteaza la bani. Din 10 romani 7 fura. Din cei 7, 3 sunt hoti iar 4 serifi. Adica cei care ar trebui sa-i prinda. Cei 3 ramasi sunt si pagubitii. Dar cui sa spuna? Celor 4?
         Inainte sa-mi sariti in cap, ia ganditi-va: in ultimii 2-3 ani Uniunea ne-a dat cateva miliarde, plus miliardele adunate din taxe si impozite, plus milioanele adunate din strangerea curelei, plus cele din scumpiri, plus, plus. Unde-s banii?

duminică, 13 martie 2011

Cum putem salva Romania

         Starea actuala a Romaniei se va mentine mult si bine, generatii intregi, daca nu intelegem ca trebuie sa spunem STOP si sa o luam de la capat. De la zero. Cu toata groaza.
         Vorbesc de un proces riguros de selectie, de sacrificii, de dezinfectie. Sa recunostem ca suntem de minune si de rasul lumii.  Procesul ar trebui sa inceapa la nivel de individ. Tu, eu, ca indivizi intr-o societate, avem o datorie. Sa fim un exemplu. Sa nu ne compromitem, sa avem principii. Sa spunem celui de langa noi sa nu mai scuipe pe strada, chiar daca ne e prieten. Sa spunem vecinului sa-si curete si el trotuarul.  Sa-i rugam pe ei sa asculte manele acasa, sa foloseasca apa, cosurile de gunoi, sa nu fluiere in mall, sa fie oameni in locuri publice. Sa fim consecventi in a spune autoritatilor ca nu avem cosuri de gunoi, ca e mizerie in parcuri, ca drumurile au gropi, ca nu au nici un drept sa ne priveasca de sus. La nivel de familie sa fim corecti. Sa ne protejam copiii si sa intelegem ca cei 7 ani de-acasa sunt mai importanti decat orice studii. La nivel de comunitate sa inlocuim invidia cu apreciere, mitocania cu respect si nepasarea cu implicare. Sa fim uniti si sa ne sustinem. Sa avem personalitate si sa spunem ca stim ce e bine si ce e rau. Sa nu ne vindem pe 5 euro. Sa nu ne lasam dusi de val si sa intelegem ca sunt lucruri mai importante decat banii. Pentru copiii nostri macar.
 La nivel de natiune, sa nu facem exces de mandrie si sa luam exemple de la cei care o duc mai bine. Sa ne iasa din cap ca vom putea posta la nesfarsit in victime, cersind mila. Sa ne punem pe treaba, pentru ca nu putem cladi o tara pe hartii, acte, stampile si semnaturi.
         Sa nu mai toleram raul. Sa nu le mai dam nici macar o sansa. Sa aparam ce-a mai ramas din Romania.  

sâmbătă, 12 martie 2011

Moni, Iri, Pepe si Oana tin Romania pe jar

         Lupta pentru suprematie in presa de scandal e dura. Jurnalistii ultra activi i-au intors pe toate partile pe Irinel si Monica, intr-o incercare disperata de a mentine romanul cu ochii beliti in televizor. Pe cand speram sa citesc undeva necrologul scandalului, iata ca de nicaieri apare Pepe cu Oana, altii doi care se potrivesc de minune. Vazand succesul Columbenilor, s-au gandit ca n-ar stica sa se inscrie si ei in concurs. Preconizez inca cel putin o luna in care sa fim nevoiti sa intoarcem antena spre polonezi sau unguri, ca sa scapam de ei.
         Daca tot ne place atat de mult scandalul, eu propun ceva: de ce nu se cupleaza Oana cu Irinel si Moni cu Pepe, asa, sa se evite monotonia?

vineri, 11 martie 2011

Cutremur si tsunami in Japonia. Efecte asupra mintii

         Vazand ce se intampla in Japonia nu pot sa nu ma gandesc iar la cat de norocosi suntem si la cum nu stim aprecia asta. Si la cum in Romania natura tine cu noi, fara sa exagereze, plus ca ne ofera pe tava toate beneficiile. Dar degeaba.
         Pamantul ii scutura des pe japonezi. Cu toate acestea nu se plang si reconstruiesc mereu. Ceea ce au ei noi nu vom avea niciodata, nici macar in miniatura. In tari ca Tailanda si Vietnam si-au facut ogoare suprapuse ca sa cultive pamantul. In Africa e numai nisip dar au drumuri mai bune ca la noi. Irlanda e o pustietate de piatra dar e una din cele mai bogate tari. Venetia pluteste pe mlastini dar e un vis pentru multi. Jumatate din infrastructura Germaniei, Italiei, Austriei e fie suspendata, fie pe sub munti, dar exista. Indonezia, Haiti si alte insule sunt mereu lovite de tsunami si vanturi, dar nu sunt la pamant. State din America sunt rase in cateva secunde de tornade, dar reinvie imediat. Unele tari sunt obligate sa cumpere mereu pamant, apa, piatra, nisip, lemn si totusi au o economie buna si un nivel de trai decent. Lista poate continua.
          Noi avem de toate dar nu avem nimic. Noi nu avem nici tornade, nici cutremure, nici tsunami, nici razboi si totusi suntem la pamant. Cica nu e nici o solutie de care sa ne agatam si sa ne ridicam. De ne-ar lovi un asteroid...

joi, 10 martie 2011

Cum se circula rapid

      

Si culmea, toata lumea trece, rapid si cu voie buna. Fara semafor, fara semne, fara politist, fara marcaje, fara sens giratoriu, fara ambuteiaj. Eu am ametit uitandu-ma.

Cine conduce Romania

           Vad prin presa si pe net tot felul de idei si nemultumiri cu privire la conducerea Romaniei. Una din greselile frecvente ale romanilor e aceea ca nu stim invata din trecut. Avem atatea experiente nefaste si totusi repetam greseli.
           Oare cand vom intelege si accepta ca nici unul din politicienii tarii nu e capabil sa conduca Romania? Oare cand ne vom opri sa-i tot rotim la putere, sa-i servim pe rand, cand ei sunt toti o apa si-un pamant? Oare cand vom crede ca raul trebuie scos din radacini?
           De 20 de ani nu facem decat sa schimbam. Schimbam presedinti, partide, ministri, legi. Si am ajuns intr-un punct in care haosul e atat de mare ca nu-i mai putem da de capat. Nu mai stim ce legi avem, nu mai stim cine conduce ministerele, cine are autoritate si cine nu. In timp ce noi ne invartim dezorientati si speriati, ei isi fac treburile (personale). Nu intelegem ca lor le place asta, haosul e acoperirea perfecta.
           Nu mi se pare corect si sanatos sa probam potentialul politicienilor pe spatele, timpul si banii nostri. Tara asta nu e lego, unii sa construiasca si altii sa strice. Rotindu-i la putere, nu facem altceva decat sa le dam sansa sa-si bata joc de popor, sa-si cladeasca imperii, sa-si expuna aberatiile, sa-si umple buzunarele.
           Pentru conducerea Romaniei de azi e nevoie de un om din exterior, deja ultra-bogat si singur pe lume. Sau sa ne intoarcem in evul mediu, sa avem un rege care sa strabata tara calare si sa taie cu sabia pe toti cei care nu sunt demni sa se numeasca romani. Sau de un om prost si dur, ca destepti am avut destui.

miercuri, 9 martie 2011

Romania si Franta. Diferente

         Selectez cateva diferente dintre Romania si o tara din UE, pentru ipocritii care sustin ca suntem pe drumul cel bun.
         In Franta un litru de ulei costa un euro, aici un euro jumate. Laptele costa 30 de centi, aici un euro. In Franta masina mea consuma 6%, aici 8, daca nu chiar 9%. Acolo merg in service o data la 2 ani, aici o data la 2 luni. Acolo spal masina o data la cateva luni, aici in fiecare zi. Acolo platesc doar asigurare, aici impozit, rovineta, asigurare, parcari. In Franta toate actele se rezolva la cel mult 2 ghisee, aici la 20. Acolo politia e la dispozitia cetatenilor, in orice conditii, aici nu-i gasesti niciodata. Acolo spitalele arata ca un hotel de 4 stele la noi, aici arata ca o fabrica dezafectata la ei. Acolo nu e niciodata aglomerat, niciodata praf sau noroi, niciodata mizerie in locuri publice, nici macar un caine vagabont. Batranii Frantei conduc masini dintre cele mai noi, batranii nostri nu au bani de o pereche de cizme de cauciuc. Acolo statul te plateste daca detii un arbore pe proprietatea ta, aici ti-l confisca. Acolo o scumpire de cativa centi intoarce tara pe dos, aici se practica ziua si scumpirea. In Franta se castiga minim 1300 de euro pe luna, In Romania 200.
         Diferente mai sunt multe. Enorm de multe, pentru acelasi secol.

Comunismul din noi

          Nu stiu cati dintre noi recunoastem ca pana acum 20 si ceva de ani un singur om a abuzat de Romania si de romani, iar acum foarte multi, prea multi, fac acelasi lucru. Care varianta e mai dureroasa, cea cu dictatorul sau cea in care noi alegem, platim si sustinem pe cei ce ii calca pe urme?
          Am vazut 2 clipuri reprezentative. Intr-unul niste copii de gradinita sunt invatati sa danseze si sa cante imnul unui partid politic (nu conteaza care partid, conteaza faptul in sine), iar altul prezinta o fetita care incepe sa cante imnul Americii si e ajutata de un stadion intreg atunci cand ezita. Diferenta o intelege fiecare cum vrea.
          Eu vreau doar sa trag un semnal de alarma in ceea ce priveste atitudinea noastra fata de copiii tari. Daca noi am fost obligati sa cantam imnul in fata unei fotografii, cu mana pe inima, pe ei sa nu-i obligam. Daca noi ne-am chinuit in comunism si am ramas cu sechele, sa nu ne razbunam pe copiii nostri. Daca noi nu vrem sa facem ceva, sa nu-i invatam pe copii ca nu se poate.
          Si fara sa-mi sariti in cap, noi suntem de vina pentru situatia in care suntem. Noi suntem vinovati pentru ca cineva isi bate joc de noi si de copiii nostri. Pentru ca nici macar ce ne sta in putinta sa facem, nu facem.

marți, 8 martie 2011

Multumim, Femeilor!

          Ma simt obligat sa va transmit, din toate colturile Europei, laude si aprecieri. Felicitari femeilor pentru frumusete, mamelor pentru curaj si frumusete, bunicilor pentru curaj, frumusete si intelepciune.
          Fiti mandre, pentru ca voi, femeile, contribuiti, alaturi de Ceausescu, Dracula si sarmale, la promovarea Romaniei peste hotare. Datorita voua, mai se uita strainii pe harta, sa vada unde e tara asta in care frumusetea feminina e la rang de arta... La multi ani si multumesc, pentru ca datorita voua am eu trecere inaintea strainilor, ca doar vin din tara cu multe femei frumoase... si toti sar sa ma-ntrebe daca e adevarat. Si spun ca da!

luni, 7 martie 2011

Cum ne cerem drepturile

         Cum am promis francezilor ca data viitoare cand ma vor opri in trafic cu un camion voi avea actele la mine, respectiv permis pentru categoria C, mi-am facut carnetul de profesionist. Deci am umblat de parca am organizat o nunta, am stat la cozi, m-am enervat, am constatat o greseala pe care o facem frecvent si care ne pune in frunte stampila cu "Fraier".
         Dupa cum spuneam, stateam la coada. Aveam numarul 3092. La ghiseu, era in derulare numarul 3046. Dupa o juma' de ora, 3049. Calculez cu regula de 3 simpla: daca in jumatate de ora rezolva 3 oameni, pe 43 ii rezolva in 7 ore. Cum mi s-a parut cam mult, m-am intins sa vad ce se intampla. Dosarele se preluau la 2 ghisee, dar era un singur operator. Zic, in gandul meu: "Daca sunt doua ghisee, daca tot platim atat, de ce nu se lucreaza la amandoua, sa mearga mai repede?" Nimeni nu-mi raspunde. Mai trece o juma' de ora. Apare si cel de-al doilea operator si se pune pe treaba, dar pleaca primul. Zic iar, in gandul meu: "De ce nu stau amandoi, sa faca o treaba buna? Sa mai plece din oameni, ca abia respiram aici..." Nimeni nimic. Un angajat intra si imi imaginez cum il intreb: Nu va suparati, de ce nu puneti niste scaune aici, sau banci? Sunt si femei gravide... Si de ce nu este WC, ca abia sta lumea in frigul asta? Ca numai azi ati facut cateva zeci de milioane de la oamenii astia..." Omul trece pe langa mine fara sa-mi raspunda. Aparatul de dat numere se blocheaza iar. Oamenii se enerveaza in jurul lui. Ma vad mergand la informatii si intreband: "De ce nu vine nimeni sa-l repare?" Doamna nici nu ma baga in seama. Mai trece o ora. Acum se lucreaza la amandoua ghiseele, dar foarte incet, pentru ca cei doi operatori au o discutie interesanta si foarte amuzanta. Ma gandesc: "Daca tot sunt amandoi, de ce nu profita, sa traga tare o ora, apoi pot povesti..." Nici o reactie. Oamenii se muta de pe un picior pe altul. Apare un politist cu o tipa dupa el, ne sfideaza pe toti si infige tocurile tipei in fata ghiseului. Ma enervez si ii strig, in gandul meu: "Hei, nu va suparati, noi stam aici de 3 ore, cum intrati asa, fara numar, fara coada? Nu se poate asa ceva, domnule...!" Cei doi, ca si cum n-am zis nimic... Un operator pleaca iar. "Bravo, domnilor!", zic in sinea mea. Trec alte ore, ma durea stomacul de foame, picioarele de frig, capul de nervi. Priveam bietii oameni, stresati, palizi, cu dosarele in mana, sigur au uitat tot ce au invatat, dupa cateva ore din astea mai ia-ti examenul..., ma sensibilizez, o iau razna, ma vad urcand pe aparatul de dat numere: "Oameni buni, fiecare din voi a platit ca sa ajunga aici, taxe si timbre. Aveti dreptul sa fiti tratati altfel! Stiu ce ganditi, stiu ca sunteti nemultumiti. Dar stiu si ca nu puteti spune, pentru ca toti vreti permisul! Stiu ca nu sunteti in pozitia din care sa puteti pune conditii. Stiu ca nu aveti curajul sa va cereti drepturile, pentru ca preferati permisul. Stiu ca asa am fost invatati, sa ne umilim si sa ne milogim ca sa obtinem ceva ce e de fapt al nostru. Puteti gandi ce vreti, dar nu puteti spune..."

duminică, 6 martie 2011

Vai de voi...!

         O vorba scurta am de spus azi, ca e duminica, zi de odihna si de reconsiderare.
         Vorba mea este despre nedreptatea de a te considera invingator intr-un razboi inegal. Despre satisfactiile si prazile de razboi obtinute nu datorita priceperii in lupta, nici a curajului, ci datorita conditiei firave a adversarului. Despre atacul in haita. Despre lovituri parsive date unui adversar ce nu are dreptul la arme. Despre cei care se cred afaceristi, magnati, politicieni, destepti, cand de fapt sunt niste profitori fara scrupule si fara suflet, lasi buni de gura, aciuati in Romania cea slaba si fara aparare.
          Si daca pe mine nu ma ascultati, ascultati macar ce spune Biblia: "...Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi mancati casele vaduvelor, in timp ce, de ochii lumii, faceti rugaciuni lungi... Vai de voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi inconjurati marea si pamantul, ca sa faceti un tovaras de credinta; si dupa ce a ajuns tovaras de credinta, faceti din el un fiu al gheenei, de doua ori mai rau decat sunteti voi insiva... Povatuitori orbi, cari strecurati tantarul si inghititi camila!..."   (Matei 23)

sâmbătă, 5 martie 2011

Concurs spre nimic

         Indiferenta ce pluteste in aerul din Romania incepe sa aibe gust. Din pacate, un gust placut. Ca nu cumva sa trebuiasca sa vedem sau sa auzim ceva ce nu vrem, inchidem ochii si ne luam viteza, ne facem nestiutori, dar invingatori. Si suntem vinovati.
         Egoismul si invidia au ajuns la rang de calitati. Extravaganta la fel. Nu vrem sa stim ce ramane in urma. Nu vrem sa recunoastem ca de fapt cantam toti, intr-un cor national, cantecul lebedei. Si ne amagim crezand ca daca stim ce aplicatii a mai lansat stiu eu ce trust, daca suntem la zi cu scandalurile, daca suntem primii care dau copy-paste la o stire, suntem salvati. Putem lansa tone de informatii, putem inventa concepte, toate sunt irelevante. Toate vor fi catalogate ca timp pierdut. Toti vom fi acuzati de dezertare. Si suntem vinovati.
         Si unde credeti ca ajungem cu viteza ce ne-am luat-o? Vom fi primii, deci! Unde?

vineri, 4 martie 2011

Monica si Irinel, vrem sa divortam! Noi, de voi!

       Azi, pe toate posturile tv, doar Irinel si Monica vedeai. Nu ma intereseaza, fiecare va da socoteala de cum isi gestioneaza timpul. Dar auzi intrebare de moderator: "Care este jucaria preferata a Irinei si cine i-a cumparat-o?"  Raspunsul la intrebarea asta va rezolva enigma, va scoate la iveala dedesupturile relatiei, va ajuta magistratii sa decida...
       Mai psihiatrilor, daca tot vreti audienta la nivel inalt si faceti orice pentru asta, macar nu fiti penibili! Ca de compromis v-ati compromis destul...

Cum sa fii la moda... sau... Musai intr-o turma

          Inca un obicei prost (gandit si insusit) ne consuma timpul, mintea si banii. Cum comunismul ne-a lasat niste gauri mari la capitolul personalitate, e musai sa fim la moda. Sa imitam gesturi si atitudini, obiceiuri, fapte, achizitii. Cine iese din rand e aratat cu degetul, uneori eliminat.
          Musai sa ai telefon cu touch screen, chiar daca te-ai imprumutat din banca sa-l cumperi, nu ai credit nici macar sa faci un apel, il zgarii cu pamantul de sub unghii. Musai sa ai jante si cel putin 4 boxe la BMW, chiar daca il tii in fata blocului ca nu ai bani de asigurare. Musai sa cumperi haine din mall, sa mananci in mall, chiar daca preturile sunt duble. Musai sa mergi cu masina la job, chiar daca pe jos ajungi mai repede. Musai sa injuri o echipa de fotbal chiar daca nu esti microbist. Musai sa faci poze vara la mare chiar daca tie iti place muntele. Musai sa mergi la ski in Austria, sa ai cel putin o plasma in casa, internet de mare viteza, cont pe Facebook, chiar daca nu stii o boaba engleza sau alta limba. Musai sa citesti Coelho sau sa vezi tot Prison Brake, chiar daca nu intelegi nimic. Musai sa ai o poza langa o masina tare, chiar daca nu-i a ta. Musai sa mergi la sala chiar daca esti rupt de foame. Musai tricou ce scoate in evidenta deformarile coloanei vertebrale, musai incaltaminte Nike. Musai sa stii cuvinte grele in engleza chiar daca habar n-ai cine-i Hemingway. Musai sa ai o iubita chiar daca o bati in fiecare seara. Musai sa iesi la bere cu baietii seara, dimineata sa bei cafea cu 12 lei, musai sa vorbesti tare la telefon cand rostesti cuvintele masina sau bani. Musai sa-l cunosti pe Bieber. Musai jeep, musai apartament in bloc nou, chiar daca e mai scump decat o casa.
         Musai sa fii si sa faci cel putin ca cel de langa tine, chiar daca stilul si planurile tale sunt total opuse.

joi, 3 martie 2011

Socant! ...dar hot

           TVR1 lanseaza azi intrebarea zilei: "Credeti ca prostitutia ar trebui legalizata in Romania?"
           67% dintre romani cred ca DA!
           Sau: toata lumea sa plateasca impozit, prostituatele sa aibe carte de munca, diagrama, concedii, etc...
           Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar concluzia mea e ca suntem un popor de excitati! De excitati maniaci, pentru ca in toate ziarele si pe toate ecranele nu vezi altceva decat goliciune, piele, piele si os. Si tot nu ajunge!
           Si rusine celor care, in contextul in care tara se duce de rapa si copiii mor de foame, dezbat subiecte ca pornografia si prostitutia! Pe banii nostri, pe timpul nostru, pe nervii nostri.

Bilant... specific romanesc

          Multi ma acuza de extremism si de partialitate in ceea ce expun de/spre Romania.
          Pentru ei si nu numai am facut un bilant rapid si foarte tolerant, in care enumar doar ce am auzit eu ca s-a intamplat in Romania de la inceputul anului. Dupa ce cititi raspundeti la intrebarea de la sfarsit.
          In ultimele 2 luni, in Romania, cel putin 7 copii au murit de frig, de foame sau in incendii. Cel putin 10 oameni au murit in accidente de munca, cel putin 10 s-au sinucis, cel putin 5 au murit de frig, cel putin 4 au fost ucisi. Cel putin 7 apartamente au sarit in aer, 5 imobile au ars, 4 masini au fost incendiate. Cel putin 5 cadavre mutilate au fost gasite. Cel putin 10 jafuri au avut loc, 15 persoane au fost atacate, 5 violate. Cel putin 10 tineri au murit din cauza etnobotanicelor. Cel putin 10 oameni au scos arma in strada, 10 scandaluri intre clanuri, 15 victime. Cel putin 50 de accidente rutiere au avut loc, cel putin 15 au murit. Cel putin 50 de oameni au cazut pe gheata, 5 infractori sunt lasati liberi, 5 tineri au disparut, 5 legi s-au schimbat, 5 noi taxe au fost introduse, 20 de produse se scumpesc. Cel putin 5 certuri in Parlament, 10 excrocherii planuite, 5 savarsite. 2 spitale si 2 scoli inchise, un teatru.
           Desi cifrele sunt cele minime, asta va garantez, pentru ca ma uit rar la stiri, eu am un total de peste 60 de morti si 100 de victime.In doua luni. Dar in 12?
           Deci, care sunt faptele bune care pot suprima bilantul de mai sus?

N-ati vazut cumva niste valori?

          Cum ne sta in obicei sa lasam painea noastra doar ca s-o mirosim pe cea a vecinului si cum ne-am obisnuit sa intoarcem spatele fara a avea mustrari de constiinta, am ajuns sa traim doar pentru a sta la panda, cu sufletul gol dar cu urechile ciulite, pregatiti sa inghitim tot ce e nou, tot ce e dezbracat, toate mizeriile.
          Orbiti de bronzul unor dive, ramasi muti la ce poate face un machiaj sau photo-shopul, etonati de talentul si curajul unora de a-si face publica viata, nu ne dam seama ca trec luni si luni de zile pana sa vedem intr-un ziar, pe un post tv sau pe un site de stiri un gram de Romania inca de apreciat, inca neatins, inca existent.
          Nu mai vorbeste nimeni despre cat de complex e relieful tarii, despre locuri unice, despre traditii. Nu mai asculta nimeni Ciocarlia, Gheorghe Zamfir, balade sau doine, nu mai stie nimeni nimic de Goga, Eliade sau altii care si-au pierdut mintile incercand sa lase ceva in urma, nu mai citeste nimeni scrisorile lui Paler, Creanga o ramas o creanga iar Caragiale o strada.
          Ghita Muresean e mai inalt decat Monica Columbeanu, Jean Constantin e mai amuzant decat Vanghelie, Margareta Paslaru putea sa cante fara sa fie sexy, Cuza a reusit sa ia hotarari marete fara sa doarma cu anii intr-un fotoliu din piele.
          In cinstea lor, macar o data sa rupem ziarele, sa inchidem televizorul, sa ne reconsideram valorile.

miercuri, 2 martie 2011

Cum filmezi cu un binoclu

          Precedenta a fost la munte, am una si la mare.
          Ajung pe la 5 dimineata. Cum nu vroiam sa stau mai mult de o zi, ca ma astepta Transfagarasanul, imi vine ideea ca n-ar strica sa ajung cu masina pe plaja, sa le am toate la indemana. Pe vremea aia filmau astia Plaja lui Maruta. Caut un internet non-stop, imi listez 5 foi A4 cu TVR CLUJ (ca numere de Cluj avea masina), si le lipesc pe cele 4 geamuri si parbriz. Si parchez frumos in continuarea carului de televiziune, langa dube.
          Stiu ca am fost magar, dar nu asta vreau sa va ramana in minte. Vreau sa scot in evidenta tot nepasarea romaneasca si lipsa de principii cand vine vorba de bani. Din momentul in care s-a adunat lumea pe plaja si au inceput sa se deschida terasele, n-am mai avut liniste. Patroni de terase m-au chemat, si sucuri gratis am baut, sezlong cu umbrela am primit, si nimic n-am filmat... Erau atat de entuziasmati oamenii la ideea de reclama, incat nici macar nu au remarcat ca singurul obiect cu lentile ce-l posedam era un binoclu...
       

marți, 1 martie 2011

Turism de Romania

          Sau Omul sfinteste locul, partea a doua.
          Intr-una din drumetiile mele, am ajuns la Ghetarul Scarisoara. Toti stiti despre ce e vorba, asa ca nu o lungesc cu istorie, coordonate, trasee. Spun doar ca pestera merita vazuta.
          Pentru cei fara masini de teren, ca mine, sunt doua etape de drum pana acolo. Poti merge cu masina, dar in treapta a doua, cu maxim 20 la ora (daca vrei sa nu te intorci pe jos acasa). Cam 60 de kilometri. Apoi drumul bun se termina in locul de unde mai sunt 7 kilometri pana la ghetar. Aici am vrut sa ajung cu povestea.
          Un drum de munte e drum de munte. In stanga prapastie, in dreapta perete. Doua autoturisme abia incap. E rar sa gasesti 2 metri de loc drept unde sa poti opri. Un astfel de loc e la poalele versantului de unde mai sunt 7 kilometri. Erau multe masini acolo, dar mai era si loc. Doi badarani de vreo 40 de ani, stateau pe capota unei dacii papuc si ascultau manele. Zic:
          -Sanatate! Nu stiti, se poate urca cu masina?
          Rad amandoi sa se prapadeasca, nu alta. Unul zice:
          -Cu asta? Nici vorba, nu treci de primu' prag. Nu te prosti, ca unu' cu Loganu' acu' o ora si-o spart baia...
          Oameni binevoitori, imi zic.Ar fi putut zice sa merg linistit, dar uite ca nu toti manelistii sunt prost crescuti. Bag si eu masina in parcare, luam bocancii, o sticla de apa, camera...
          -10 lei, zice unul din ei.
          -?, eu.
          -10 lei sa lasi masina aici.
          -Pai de ce?
          -E locul meu asta! Uite, scrie acolo, pe piatra,  "Parcare privata".
          -Ce privata, domnule, in pustietatea asta? In mijlocul muntilor? Unde vreti sa parchez, sa las masina in drum?
          -Ba, platesti sau ti-o imping in rapa? Si unde ati pornit asa, ca n-ajungeti veci. Ca la 6 se-nchide. Tu crezi ca urci in juma' de ora?
          Ma uit la ceas, 5 si 20. Avea dreptate omul, bateam degeaba drumul pana sus. Intre timp a mai venit un tip cu o tipa, cu o masina de Sibiu, si au asistat amandoi la discutie. Ne uitam unii la altii si nu stiam ce sa facem. Badaranul ne striga:
          -Ba, daca vreti, va ducem noi. Fetele-n spate, voi in cober (spatiul pentru marfa).
         -Perfect, zice tipul din Sibiu. Ce va datoram?
         -Un milion jumate.
         Cam mult, ma gandesc, dar daca tot am facut drumul pana aici, merita. Noroc cu astia din Sibiu, ca se imparte la 4. Cand sa ne urcam, omul completeaza:
         -Un milion jumate de caciula, sa fim intelesi!
         -Si doua sute pentru parcare, zice celalalt.
         Am crezut ca toti muntii aia se darama pe mine! Si am blestemat ziua in care omului i s-a dat voie in natura! 6 200 000 de mii pentru 14 kilometri! Dupa o zi de condus pe stanca!  Le-am aratat obrazul, m-am gandit inca o data la ministrul turismului, am sarit in masina si am urcat cu grija si transpiratie cei 7 kilometri. Dar am urcat! Si am ajuns la timp. Pentru ca nu era corect ca ei sa castige. Pentru ca iubesc natura si ea stie ca eu nu cer nici un ban ca s-o arat altora.
P.S.   In cazul ca ajungeti acolo si-i revedeti pe tipi (au un papuc visiniu si asculta manele), mai aratati-le o data obrazul din partea mea.

Si-au gresit omul...

          Nu e relevant clipul dar m-a amuzat, pentru ca si eu am goarna de stadion si de azi inainte voi fi mai cumpatat cum o folosesc. Stie careva daca avem parlamentari karatisti? Ca mi-a venit o idee...
          

Apropo de primavara si ghiocei

         Grabiti-va sa-i oferiti anul acesta, ca s-ar putea ca la anul sa trebuiasca sa-i importam, sa platim TVA-ul si cine stie, de ce nu si un mic si gingas impozit...
         Fotografia e facuta in locul unde cred eu ca sunt cei mai multi si mai mari ghiocei din tara. Sunt curios daca ministrul turismului stie de locul asta...

Ora de cultura civica

           Deci, o luam de la capat.
           -Copii, ce reprezinta valoarea unei tari?
           -Poporul acesteia, doamna invatatoare!
           -Bravo. Si care e factorul determinant al starii poporului?
           -Conducatorii tarii, doamna invatatoare!
           -Spiritul civic, doamna invatatoare!
           -Recunoasterea istoriei, doamna!
           -Asa e, copii. Si ce se intampla atunci cand un popor nu e condus cum trebuie?
           -Poporul fuge, doamna invatatoare!
           -Apare haosul, doamna!
           -Si care e consecinta acestui fapt?
           -Tara ajunge in paragina, doamna!
           -Poporul isi pierde traditiile si integritatea, doamna invatatoare!
           -Poporul devine vulnerabil, doamna!
           -Ce inseamna vulnerabil?
           -Naiv, doamna invatatoare!
           -Si asta determina?
           -Obisnuinta, doamna!
           -Nepasarea, doamna invatatoare!
           -Disparitia poporului, doamna invatatoare!