miercuri, 23 ianuarie 2013

Rudolph si tastatura

            Cred ca multi il cunoasteti pe Dr Craciun Eugen, sau Rudolph Aspirant. Eu il stiu cam de cand am inceput sa scriu pe blog, pe-atunci aparea si el in blogosfera.
            Rudolph lucreaza. Pe langa asta, Rudolph scrie enorm, dpdv cantitativ. Si bine, cu exemple, nume, link-uri, cu surse clare. Deci munceste, nu da copy-paste. Il urmaresc constant si nu inteleg cand are timp sa caute si sa scrie atat. De exemplu ieri, scria asta la el, comenta pe blogul Anei-Maria S., pe cel al lui Mircea Vladut, plus cine stie pe cate alte bloguri (Vladimir, Vienela, Intuneric, Ioana K-Man, Loopoo, etc, etc, mai adaugati voi) comentarii scurte, de doar cate o pagina-doua. Si ieri a fost doar in trecere.

14 comentarii:

  1. Rudolf cred ca e nepotul lui Tolstoi!:))

    RăspundețiȘtergere
  2. chiar nu stiu cine este dar cu siguranta are destul de mult timp liber la dispozitie :) e de admirat pentru ca in esenta modul lui de a socializa pe bloguri e un foarte bun exemplu de urmat pentru ceilalti.

    RăspundețiȘtergere
  3. 1. Pe bune, zi si tu daca subiectul asta merita un articol intreg pe blogul tau decat poate de dat la gazeta de perete sub Asa Nu.

    2. Obiectez pe baze etice de a fi dat, dar mai ales luat drept role-model de blogger sau de orice altceva, fie personal, fie profesional.

    3. Eu am invatat sa folosesc taste de mic copil, pt ca am primit de la Mos Craciun un pian de jucarie la varsta de 5 ani, si deoarece eram total afon si nu ma interesa muzica, am banganit pe el pana cand l-am stricat ff rapid, astfel incat sa nu mai scoata nici un zgomot melodios, si doar scotea asa un usor sunet ca de apasat pe tastele obisnuite ale unui laptop comun din ziua de azi, si am continuat sa ma joc cu el in mod mult mai placut pt mine. Dupa cativa ani, cand am devenit mai interesat de birocratie si de rechizitele ei, am avut acces la o masina reala de batut diverse texte marca Olivetti, si desi habar nu aveam ce texte sa bat, totusi m-am jucat si cu aia, copiind diverse fragmente gasite prin alte parti, jucandu-ma de-a functionarul, o cariera catre care am fost atras din copilarie, si pt care chiar am avut ulterior, pe la 13 ani, o adevarata chemare, desi nu eram inca sigur pe atunci daca eram indeajuns de merituos si competent pt o asemenea cariera. La 15 ani am capatat acces la calculator, si atunci chiar am fost ff interesat nu atat de a scrie diverse texte in cuvinte, dar mai mult de a citi si a ma juca niste jocuri, pt care trebuia sa apas pe diverse taste. Totodata am explicat deja pe blogul Ioanei K-man despre defectele mele de coordonare de ochi-mana, (unele posibil innascute din cauza ca m-am nascut ff prematur si cu ADHD, si altele poate chiar si capatate din cauza unor accidente care mi-au zdruncinat creierii din ambele regiuni parieto-occipitale raspunzatoare de coordonarea ochi-mana), din cauza carora nu as fi putut deveni pilot profesionist de Formula 1, (desi de condus o masina simpla mi-a venit totusi usor), dar care m-au indrumat catre o preferinta din ce in ce mai clara pt taste relativ la a folosi mouse sau touch-screen.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Totusi nu stiu sa dactilografiez profesionist clasic pt ca nu am facut un asemenea curs si nici nu mi-ar fi folosit la ceva deoarece eu personal nu am scris in viata mea atatea texte cat am scris de cand am blog, nici macar ca functionar birocrat, pt ca mie cel mai mult ca functionar de fapt imi place sa fac alte chestii, desi din pacate ca functionar in Norvegia nu prea am avut sansa de a practica ce stiam si ce imi si placea mie sa fac ca functionar, mai ales utilizarea unor anumite rechizite, dar asta e, cel putin momentan.

      Eu bat la calculator cu indexul si mijlociul de la ambele maini, pt ca asa m-am obisnuit de mult. De ce am eu atat de mult timp liber, desi nu este de loc sanatos, este problema contribuabililor si businessmen-ilor corporatisti norvegieni, nu problema contribuabililor Romaniei sau a altor tari, desi pot sa spun ca si in Romania aveam destul timp liber excesiv, din cauza ca sistemele birocratice de orice fel, fie alea clasice weberiene mai tipic continental central europeene, fie astea mai moderne adhocratice preferate in Norvegia, efectiv creeaza timp liber excesiv de mult pt functionarii care lucreaza in ele, (cred ca astea adhocratice chiar mai mult, desi astea zic ca ele doresc sa creeze timp pt activitati creative, numai ca eu personal sunt TOTAL lipsit de orice posibila creativitate utila la ceva anume, fie pt mine personal, fie pt societate, sau un domeniu oarecare, sau o firma de absolut orice fel, asa ca si de aia mi-am facut blog. La un moment dat am avut si 2 joburi, nu doar 1, dar am remarcat ca in Norvegia timpul liber creste proportional cu nr joburi si efectiv nu stiu daca asa ceva e prea sanatos.

      Stiu ca nu e bine sa devin addicted de blogging, am identificat asta ca o problema, mai ales ca nu am absolut nici o intentie de a evolua in acest sens in vreun fel posibil util pt mine, dar fiindca sunt lenes, pur si siomplu tergiversez a lua o actiune oarecare in acest moment. Cred ca pt mine adevarata noutate a fost reprezentata de faptul de a scrie texte in cuvinte in lb romana, pt ca asa ceva chiar ca nu mai facusem de cand terminasem cu ultimele compuneri in timpul scolarizarii obligatorii + in timpul meu liber nu cred ca am scris vreodata mai mult de 2 scrisori si cateva felicitari cu ocazia unor sarbatori. Insa e doar o noutate, nu e ceva semnificativ deoarece nu am nici o intentie de a deveni scriitor sau jurnalist real profesionist. Eu nu utilizez bloggingul pt socializare propriu-zisa, ci de fapt pt a evita socializarea excesiva pe Internet !

      Ștergere
    2. foarte interesant ce spui in ultima fraza...

      spune tu ce vrei, eu ma mandresc cu tine.

      Ștergere
    3. A gasit probabil calea de a se ocupa de ceea ce ii place si stie.Asta mi se pare un lucru genial.

      Ștergere
    4. da, se vede clar ca o face din placere.

      Ștergere
  4. Are multe idei in cap si scrie si bine! De asemenea, mult. Prea mult incat sa-i pot citi mereu articolele sau comentariile!

    RăspundețiȘtergere
  5. De multe ori m-am intrebat si eu. Poate ca ar trebui trecut in cartea recordurilor.

    Ca sa nu mai spun nimic de lepsele inventate de el, apreciate de amatorii genului.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De asta i-am "dedicat" un articol, pentru ca merita. E un efort, la urma urmei.

      Ștergere