Uneori ma gandesc ca sunt prea pesimist in ceea ce priveste Romania. As vrea sa fie mai bine in Romania si stiu ca va fi bine, candva...
In timp ce eu sper, in Romania se intampla multe lucruri pe dos. Ciobani care nu au habar de gramatica limbii sau de minimul necesar de bune maniere conduc ultimele modele de jeep-uri, in timp ce oameni culti, poligloti, profesori, literati, oameni care sunt buni in ceea ce fac nu isi permit un abonament pe mijloacele de transport in comun. Cei care au avut o functie intr-un birou si au pierdut timpul la cafele cu secretarele, spalandu-se pe maini de fiecare data cand au atins o hartie au zeci de mii de RON pensie, in timp ce minerul caruia nu-i mai iese carbunele din piele, sau muncitorul care ridica ziduri ce raman in istorie primeste cateva sute. Hoti si criminali isi povestesc aventurile la soare, pe terase, in timp ce oameni nevinovati infunda puscariile. Demnitarii traiesc in surplus in timp ce langa ei copiii mor de foame. Oameni corecti dar saraci sunt aruncati in strada de ticalosi bogati. Autori de minciuni si baliverne sunt platiti si aplaudati, in timp ce omul simplu si binevoitor e eliminat. Aceeasi lege se aplica diferit in aceeasi situatie. Langa palate cu zeci de camere sunt cocioabe fara electricitate. In centrul marilor orase masini de sute de mii de euro intersecteaza carute trase de cai sau magari. Elevi si profesori sunt undeva la finalul listei de prioritati, alaturi de copii, batrani, bolnavi. In capul listei stau politicienii si mofturile lor. Sobolani si gunoaie neglijate infecteaza parcurile si starzile, in timp ce unele birouri sunt updatate lunar. Furtul unei gaini e ultra mediatizat in timp ce evaporarea miliardelor sau a intreprinderilor e o banalitate. Ne inghite pamantul dar cumparam palmieri. Ne duc apele dar ridicam statui. Ne mor copiii impuscati in strada dar dam petreceri exrtavagante. Ne mananca paduchii dar suntem romani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu