vineri, 12 aprilie 2013

De citit

            Am primit prin mail textul de mai jos. Stiu, e lung. Stiu, exista pareri si pareri. Cititi-l. In zilele ce urmeaza il voi publica pe bucati.

ROST… de Dan Puric

"Părinții noștri pleacă să culeagă căpșuni și să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct și cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii nostri."

Când te desparți din vina ta, încerci o vreme să te lupți cu ireversibilul, îți dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă și renunți. Când te desparți din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înțelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas, și te chinui să pricepi ce n-a fost bine și unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum. La fel se întâmplă și atunci când te desparți de țara ta. Dezamăgit, înșelat, mânios, îndurerat. Nu ți-e usor s-o lași. Țara și mama nu ți le alegi. Te așezi pe celălalt mal al lumii și cauți răspunsul: ce s-a întâmplat cu țara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc.

României i-a dispărut rostul. E o țară fără rost, în orice sens vreți voi. O țară cu oameni fără rost, cu orașe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, mașini și țoale fără rost, cu relații și discuții fără rost, cu minciuni și înșelătorii care nu duc nicăieri. Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul și credința.

Bătrânii. România îi batjocorește cu sadism de 20 de ani. Îi ține în foame și în frig. Sunt umiliți, bruscați de funcționari, uitați de copii, călcați de mașini pe trecerea de pietoni. Sunt scoși la vot, ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privați prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde și bătute, asta au ajuns bătrânii noștri. Câini ținuți afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonotecă vie de experiență și înțelepciune a unei generații care a trăit atâtea grozăvii e ștearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.

Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în țara aia? Cine-l mai are și cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susține un program care se intitulează “Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajați să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supraviețui fără ajutoare de la țările “prietene”. La noi chestia asta se numește “agricultură de subzistență” și lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca țăranii să-și cumpere roșiile și șoriciul de la hypermarketuri franțuzești și germane, că d-aia avem UE. Cântatul cocoșilor dimineața, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiță până de Ignat, corcodușele furate de la vecini și iazul cu sălcii și broaște sunt imagini pe care castrații de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înțelege și, prin urmare, le califică drept niște arhaisme barbare. Să dispară! Din bețivii, leneșii și nebunii satului se trag ăștia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească. Nu știu ce înseamnă pământul, câtă liniște și câtă putere îți dă, ce povești îți spune și cât sens aduce fiecărei dimineți și fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineața și plecau la câmp cu ciorba în sufertaș. Pe toți gângavii și pe toți puturoșii ăștia i-au făcut comuniștii primari, secretari de partid, șefi de pușcării sau de cămine culturale. Pe toți ăștia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creștinește.

Credinta. O mai poartă doar bătrânii și țăranii, câți mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume și pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă și flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or sa moară oamenii ăștia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu. Avem, în schimb, o variantă modernă de credință, cu fermoar și arici, prin care ți se văd și țâțele și portofelul burdușit. Se poartă la nunți, botezuri și înmormântări, la alegeri, la inundații, la sfințiri de sedii și aghesmuiri de mașini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluției. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă și cu un “Tatăl nostru” spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil. Scuze, domnu’ părinte, e urgent. Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă ăștia depozite și vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulțesc, credincioșii se împuținează, sfinții de pe pereți se gândesc serios să aplice pentru viză de Canada . Fetele noastre se prostituează până găsesc un italian bătrân și cu bani, cu care se mărită. Băieții noștri fură bancomate, joacă la pokere și beau de sting pentru că știu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se prostituează până găsesc un italian bătrân cu care se mărită. Părinții noștri pleacă să culeagă căpșuni și să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct și cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii nostri.

Sună-ți bunicii, pune o sămânță într-un ghiveci și aprinde o lumânare pentru vii și pentru morți.

13 comentarii:

  1. Cat adevar. Copii mei, din pacate, nu vor mai apuca sa fura pere de la vecina. E extrem de trist :(

    RăspundețiȘtergere
  2. e foarte trist si foarte adevarat

    RăspundețiȘtergere
  3. Intra la categoria..."vaicari-m-as si n-am cui, vaicari-m-as cucului" :P Hai mai, ce e cu voi? Chiar numai lament si suspin de inmormantare? Da-o dracului de treaba, unde sunt romanii veseli de alta data? Ce atata drama? Romania evolueaza ca orice tara Europeana. Toti migram. Si occidentalii o fac. Nu mai e lumea statica de alta data. Vom trai in culturi din ce in ce mai heterogene si multinationale. Si e misto. Nu te poti impotrivi progresului si oricate nostalgii am avea...ce e dus e bun dus. Batranii sunt ei fonoteci vii, dar sunt si perimati. Sunt produsul unei alte epoci. Drept care nu mai pot sfatui corect. Majoritatea. Nici nu vor. Sunt si foare iritabili majoritatea. Lumea evolueaza, sa stai sa deplangi ce dispare inseamna sa nu traiesti prezentul si sa nu te exciti la viitor. E asa o vaicareala prin intelighentia romana ca iti vine sa aprinzi o lumanare.. Hai mai! Voi erati veseli! In plus chiar nu e atat de rau. Apropo de batrani, chiar nici unii n-ati ascultat ce nasol era pe vremea lor? In razboi? NOI O DUCEM BINE! Toti. Si parca ei nu se vaicara atat... zau asa. Desi ar avea de ce.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu nu ma vaicaresc ca e greu, ci pentru ca tara mea ma respinge ca pe un necunoscut.

      Ștergere
    2. Pai nu te poate respinge! Tocmai asta e misto cu tara. Asa cum nu-ti alegi parintii, nici ei nu-si pot alege copiii :D. Vrei nu vrei, vrea nu vrea, tu esti roman. Tara esti tu. Asa cum Rusia sunt eu. Eu-mi reprezint cu fiecare actiune tara. Rusia nu ma poate respinge oricat ar voi :).

      Ștergere
    3. http://raulghiran.blogspot.com/2011/02/din-suflet-pentru-tine.html

      Ștergere
    4. Pai cred ca aici e o diferenta de abordare intre mine si tine. Intre noi si voi. Tu vezi Romania ca fiind in afara ta. Ca o mama sau ca o iubita. Ca ceva iubit dar totusi independent de tine. Eu vad Rusia ca fiind parte din mine si eu parte din ea. Eu sunt rus, deci Rusia sunt eu. Nu poti fi respins de propria persoana. Nu te poti desparti de propria persoana. Si atunci orice dorinta de schimbare porneste din tine. In opinia mea tu nu poti cere Romaniei sa se schimbe, sa te accepte sau sa devina mai buna. Fiindca Romania esti tu! Si atunci tu trebuie sa le faci pe cele de mai sus. Daca le-ai facut si esti multumit de imaginea Romaniei in lume si acasa gandindu-te ca Romania esti chiar tu, atunci mai ramane sa-i ajuti pe altii sa ajunga la aceeasi stare de multumire.
      Pe scurt de tara nu poti da divort fiindca tara esti tu, e parte din tine.

      Ștergere
  4. Dan Puric e un om special te face sa vezi pe deplin ceea ce numai surprinsesei cu coada ochiului. Si te face sa-ti pui intrebari.Imi place sa-l citesc si sa-l ascult, e unul din putinii oameni care nu vorbesc despre Dumnezeu cu fatarnicie.

    RăspundețiȘtergere
  5. Textul NU e scris de Dan Puric.
    http://bradut-florescu.blogspot.com/2012/10/scuzele-mele-domnului-dan-puric.html

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Interesant, in cine sa mai avem incredere?

      Ștergere
    2. Considerând că în text există referințe la Tailanda, Brăduț Florescu FIIND în Tailanda... tu cam ce crezi?

      Ștergere