Bat cu putere un cui gros intr-un perete subred si fixez ideea ca iubesc Romania, in consecinta acestui sentiment incercand sa trimit SOS-uri oriunde reusesc, cu disperarea unuia care nu poate sta indiferent la constientizarea craterelor prin care se scurge seva tarii. In ansamblu, voi scrie despre o Romanie mulsa pana la refuz, dar invatata sa nu spuna nimanui despre asta, despre o Romanie de moarte, spre moarte. Va fi probabil inutil, vor fi doar cuvinte in plus in blogosfera, dar, daca e sa mor odata cu Romania vreau sa-mi fac datoria, sa nu plec vinovat. Sau voi fi vinovat ca am avut ceva de spus?
Nu sunt patriot, nici politician, nici grandoman. Sunt doar roman.
Mi-a placere sa te gasesc prin increngatura asta virtuala .In loc de salut vreau sa-mi ridic palaria in fata ta in semn de respect .
RăspundețiȘtergereiti intorc gestul
RăspundețiȘtergere