miercuri, 11 iulie 2012

Oameni care iubesc ceea ce fac

            Aveam in gand sa scriu despre niste oameni minunati pe care i-am cunoscut aici, dar am tot amanat. Insa ce s-a intamplat azi  m-a emotionat.
            Desi nu-mi plac francezii, sunt cativa pe care ii consider exemple clare de curaj, corectitudine, parolism, harnicie. Cunosc o familie de tarani-agricultori, el si ea de vreo 45-50 de ani, iar copiii, un baiat de vreo 22 si o fata de vreo 19. Au cateva sute de hectare de caisi, piersici, nectarini, meri, rosii, cereale, porumb, pepeni si nu mai stiu ce, pe care le lucreaza CU BUCURIE. Sunt rupti. Lucreaza de la 5 dimineata la 10 seara. Uneori abia merg. Dar fluiera. Si canta. Cu totii. Ies din casa in fuga si alearga in 4 directii, fiecare fluierandu-si melodia. Schimba tractoarele, se inteleg din priviri, alearga, rad si canta. Sunt mereu murdari, uneori miros urat, dar sunt fericiti. Credeam ca pot descrie bucuria lor de a lucra, dar se pare ca e de nedescris.
            In fine.
            Am povestit mult cu el. Imi spune ca asta e viata lor, ca iubeste fiecare copac in parte, fiecare fruct, fiecare leguma, ca le vede crescand cu ochii lui, ca lucreaza de la 9 ani, ca le spune copiilor sa doarma mai mult dimineata dar acestia nu vreau, etc. Mereu cu voie buna, mereu cu gura plina de piersici, cu tone de fructe dupa tractor.
            Ieri a fost o furtuna de vara cu grindina. A durat 3 minute si a distrus tot. Nu a ramas nici un fruct intreg pe copaci. In plin sezon, exact inainte de marea recolta. Azi i-am gasit plangand. Pe toti. Baiatul avea umerii vineti de la bucatile de gheata si ochii plini de lacrimi. Cu glas stins mi-a povestit cum alerga disperat sa salveze lazile pline.
            Stiu ca au asigurare pentru toate culturile, inclusiv impotriva grindinei. Mi-au spus ca nu e vorba de bani, asigurarea plateste. Dar ei, ei ce mai lucreaza?
            De anul trecut de pe vremea asta au asteptat momentul asta si au facut tot posibilul ca sa fie un moment bun.
         

17 comentarii:

  1. Un articol frumos, si nu zic asta la misto. E chiar o idee frumoasa. Gand la gand, pt ca si eu tocmai am prezentat pe blogul lui Mircea Vladut un caz de dentist faimos care e tot de origine franceza, pt ca sa incerc sa imbunatatesc imaginea dentistilor in mass-media, care am ajuns la concluzia ca nu se prea ocupa de ei in mod indeajuns de favorabil, si primul la care m-am gandit era unul francez...desi, ma rog cel prezentat de mine a devenit faimos pt ca a devenit campion international la poker, dar e si asta un sport onorabil daca e practicat cf unor reguli sportive riguroase. Pornind acum totodata in continuare de la ideea furata de mine de la MV si Andreea Iulia Toma, insa acum intarita si de exemplul tau, m-am decis sa scriu si eu la mine pe blog despre cateva cazuri de eroi pozitivi care pot fi folositi ca role-model pt tineret in cadrul seriei mele de articole comparative intre judetele Iasi, din NE Romaniei si Rogaland din SV Norvegiei, (dupa o idee originala a lui Intuneric). (Eu daca nu scriu despre mine personal, habar nu am ce si cum as putea sa scriu.)

    RăspundețiȘtergere
  2. Lor nu le e rusine cu ceea ce sunt. Dimpotriva, se mandresc ca sunt tarani francezi.
    La noi exista un fel de dispret fata de tarani, dar si la noi taranii sunt la fel, chiar daca suprafetele de pamant pe care le au in proprietate sunt mult mai mici. Am vazut oameni care cultivau pamanturile si cu produse pe care le-ar fi gasit mai ieftin la supermarket, dar asa doresc ei, sa le aiba in curtea lor, sa le cultive ei, cu mana lor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da, pentru ca la un moment dat, expresia „esti taran” era prea des folosita, pt a cataloga negativ. acum lumea se fereste...
      taranii francezi sunt o forta imensa in economia tarii

      Ștergere
    2. In Norvegia Ministrului Alimentatiei publice ii e chiar frica de taranii norvegieni ! Mereu ii lauda in ziare si ne spune tuturor sa nu ii acuzam ca lipseste ba untul de Paste, ba painea de Craciun, si ca trebuie sa ne gandim si la taranii irlandezi si francezi sa ii sprijinim si pe ei, in timp ce taranii norvegieni isi iau si ei o mica vacanata bine meritata de sarbatori si de vara din cand in cand...plus ca da vina tot pe noi, publicul larg, ca din cauza noastra ca nu cumparam indeajunse produse ecologice naturale sanatoase taranesti norvegiene, acesti tarani norvegieni acum nici nu mai vor sa produca nici unt nici paine, ca doar nu o sa le arunce daca noi nu vrem sa le cumparam si preferam sa mancam pizza congelata sau salam amestec inferior de la taranii danezi in loc de salam amestec superior de la taranii norvegieni, (altfel de salam nici nu e voie sa mancam in Norvegia, ca doar se stie ca cine stie ce, Doamne fereste, poate are in el), si acum acest ministru ne-a si dezvaluit planul lui recent catre binele nostru al tuturor de a obliga toate supermarketurile sa contina minimum 15 % produse ecologice naturale sanatoase taranesti (majoritar norvegiene, in afara vacantelor de Carciun, de Paste, si de vara ale taranilor norvegieni, cand e voie sa fie si frantuzesti...legumele si fructele spaniole in general prezente peste tot NU intra, desigur, la categoria de produse ecologice naturale sanatoase taranesti...desi mie personal mi se pare, dupa cum arata, ca arata destul de storcite si pipernicite, deci si posibil chiar naturale)

      Ștergere
    3. P.S. D-na Ministru a Ministerului Reformei Guvernamentale chiar a inceput pe site-ul oficial al acelui minister sa publice lucrari filozofic-feministe despre activitatea exploatoare si discriminatorie a business-men-ilor patroni de supermarketuri ai lumii coalizati intr-o organizatie de nivel mafiot conspirationist cu scopul de a forta, prin diverse manevre oculte insa brutale, publicul general, privit ca un copil vulnerabil sau fata tanara virgina, sa consume chiar pe cale orala ce vor ei mai mult, nu ce ar dori sau de fapt chiar ar si trebui acest public de fapt sa consume, desigur produse ecologice naturale sanatoase taranesti (majoritar norvegiene).

      Ștergere
    4. Disclaimer: eseul respectiv de pe site-ul Min Reformei Guvernamentale era scris cu o terminologie ff complicata filozofico-sociologico-antropologico-politica, pe care eu nu as fi in stare sa o inteleg prea bine nici macar in lb romana sau engleza, daramite norvegiana...dar cam asa l-am inteles eu...e posibil insa sa il fi inteles total gresit...nici nu am avut rabdare sa il citesc pe tot, zau, am inchis pagina respectiva numai cand am vazut ce e acolo pe site-ul acelui minister, pt ca eu ajunsesem acolo doar din curiozitate sa vada ce oare mai e de reformat intr-un guvern care si asa mi se pare ca se tot reformeaza de la Reformatie incoace, ba chiar posibil si inca si inainte de aceasta perioada istorica...desi, desigur, nu exista ca atare pt ca nici Norvegia nu exista ca atare la acea vreme...dar nu-i nimic pt ca insasi Constitutia norvegiana care are cca 200 de ani a fost amendata (reformata) de cca 200 de ori, chiar si daca la ratificarea ei Norvegia inca nu era independenta si nici nu a devenit stat independent decat acum cca 100 de ani...daca e vorba insa de reforma...aici se reformeaza totul si cu totii in continuu de MULT de tot...efectiv cred ca le-a intrat in sange de cand i-au reformat altii, si ei au intrat in joc, desigur, ca sa supravietuiasca, si asa au ramas de atunci...totul este intr-o continua reconstructie si reforma, e ceva ff dinamic si pe de o parte cred ca e bine pt ca da senzatia de miscare, de viata civico-politica, dar pe de alta zau daca poti sa-ti dai seama cine e raspunzator asa mai sus de vreun domeniu de activitate anume specific, de ex abia recent au bagat Biserica/Cultele sub Ministerul Reformei Guvernamentale...sau eu tot nu am reusit, de ex, sa aflu cine e raspunzator de granite...sunt vreo 10 agentii diferite, unii cu importurile de mancare, altii cu importurile de masini, fiecare sub alte ministere, unii chiar fara nici un minister, etc...plus ca turismul e la pamant fata de cat ar putea, desigur, teoretic, sa fie, desi pe de alta parte si asta poate ca e bine ca mai fereste populatia locala de dezavantajele unor mase prea largi de turisti care pot arunca gunoaie pe jos, sau aduce cine stie ce obiceiuri sau comportamente ciudate, sau molime, Doamne fereste, etc...

      Ștergere
    5. Sorry ca am deviat posibil off-topic, dar eu sunt functionar de meserie, si mie chiar imi place sa fiu functionar, de cand am 8 ani tin minte ca mi-am dorit prima oara sa fiu functionar, atunci cand am vazut ce frumos poate arata o stampila pe o hartie, si mi-am inchipuit visator ce minunat ar fi sa am si eu intr-o zi aceasta oportunitate de a pune cat mai des stampile si de a completa diverse formulare, plus de a le semna eu cu mana mea, cu cerneala...pacat ca in zilele noastre e totul mai mult pe computer, zau...ce frumos aratau acele stampile, si exista chiar si cerneala adevarata...chiar am descoperit intr-o zi in corporatia nr 2 un dulap plin cu recuzita pe care nu o mai foloseste nimeni astazi, are si GUME adevarate, si dosare de CARTON cu SINA...pacat ca mi-a fost jena sa iau de acolo mai mult de 2 gume, dar pe alea le-am luat ptca efectiv nu am rezista, erau si de o forma si de o calitate perfecta...si de aia ma gandesc si la alti functionari birocrati din diverse ministere si agentii guvernamentale, plus functionarii politicieni care ii conduc...vrand-nevrand am ajuns cu gandul la ei, pt ca sunt sigur ca si lor le place sa faca ce fac.

      Ștergere
    6. ai gresit tara atunci. hai si fii functionar in Romania, sa vezi cate stampile pui si cate dosare ai...

      Ștergere
    7. Oo, pai ar fi fost prea greu sa fiu eu acceptat ca functionar in Romania...e concurenta prea mare pt posturile alea de functionar acolo, se cer si studii superioare de specialitate, se dau si examene de obtinut un asemenea post, (inclusiv examene de dosare)...eu in Romania nu as fi avut niciodata aceeasi sansa de a deveni functionar birocrat pe care as avea-o in Norvegia, sau si chiar alte tari UE cu birocratii mai dezvoltate, de ex, unde chiar se cauta functionari birocrati cat mai multi in perioada asta, si se accepta chiar si unii fara studii speciale, fara examene grele, chiar fara experienta deosebita, pt ca birocratia e chiar un domeniu in dezvoltare...desi, desigur cam peste cca 50 de ani vom fi probabil toti inlocuiti cu roboti sau androizi, dar ce-mi mai pasa mie pt ca am sa ies la pensie atunci...

      Ștergere
    8. Plus, desigur, in Norvegia un functionar obisnuit are sanse mai mari de a avea un salariu similar ca cel al unui ministru, (chiar daca nu si aceeasi sansa de a avea o avere personala similara), mai ales ca recent chiar dl prim ministru norvegian a propus reducerea salariilor de ministri cu cca 15 % pt ca sa se apropie cat mai mult de salariile functionarilor comuni, chiar si a celor ne-guvernamentali directi...desi recunosc ca stress-ul la locul de munca este chiar mai mare aici in Norvegia decat ar fi din Romania, dar din alte cauze, de ex nu din cauza ca nu am avea design de mobila scandinava minimalista si ergonomica, dar din cauza ca sistemul computerizat nu e chiar de ultima ora, nici prea ergonomic sau chiar eficient, (desi pe securitate e OK si chiar in imbunatatire), sau nu din cauza ca am avea prea multe rapoarte de scris, dar pt ca stilul acelor rapoarte aici necesita un talent literar mai mare, pt ca nu e asa de standardizat ca in Romania, de ex, (in Norvegia se apreciaza ff mult creativitatea oamenilor muncii, inclusiv functionari si ei sunt incurajati sa isi dezvolte aceasta creativitate in mod activ..chiar pe mine asta, desi la inceput m-a speriat, ba chiar as putea spune ca m-a ingrozit, in ultima vreme a inceput chiar sa ma relaxeze, mai ales ca sunt ff stressat din cauza nr excesiv de sedinte si seminarii de invatat sa ne relaxam la locul de munca, inclusiv exercitii de yoga in grup, plus promo total enervant aproape zilnic prin e-mail sa folosim biciclete pt venitul la serviciu..zau daca eu personal nu as prefera sa incep sa vin CALARE pe un cal adevarat la serviciu decat cu bicicleta...ba chiar imi fac fantezii de a porni un promo prin e-mail pt incurajarea echitatiei plus dezvoltarii unei parcari speciale pt angajatii care vin calare, cu posibilitati de adapare si hranire pt cai...as sporijini astfel si pe lucratorii tarani-rancheri norvegieni...ce minunat ar fi...as sta in pauze atunci fumand o tigara ca in fata unui saloon din filmele cu cowboy americane unde sunt priponiti diversi cai in loc de biciclete...ce VIS...).

      Ștergere
  3. mda, înțeleg perfect. Mi s-a întîmplat asta anul trecut la o scară de 1:1000000000 cînd grindina mi-a zdrobit cele 10 fire de roșii de pe balcon. Oricum cumpăr roșii la greu că nu-mi ajung alea, dar abia așteptam să o pun pe fii-mea să le culeagă!

    RăspundețiȘtergere
  4. Bine totusi ca au asigurare, ai nostri sunt singuri uneori in fata naturii...

    RăspundețiȘtergere
  5. da, pare o pilda ceea ce povestesti tu. O data pentru ca nu prea gasesti oameni cu nevoia de a munci (pentru mine munca e o necesitate, nu o resimt deloc ca pe o nevoie, dar nici n-am avut slujbe prea fericite). Apoi fiindca asigurarea pentru recolte in Romania ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. eu am invatat de la ei sa nu ma plang atunci cand fac 15 km in plus cu marfa dupa mine.

      Ștergere