miercuri, 19 martie 2014

Cum vorbesc ardelenii si bucurestenii

              Am mai scris discutia asta, dar m-a sunat din nou ardeleanul si mi-am adus aminte.       
              Ma suna un prieten din Ardeal, de la Cluj, roman adevarat. Partea lui din dialog o scriu cu bold.
             -Da?
             -No.
             -No... ce?
             -No... salut. Ce faci?
             -Bine, merg de la munca acasa. Tu?
             -Apoi...
             Tace. Ii aud respiratia rara in telefon. Astept, nimic. Intreb:
             -Apoi ce?
             -Apoi... aci la Cluj.
             -Ma suni cu o treaba?
             -Apoi... nu. Numa stau.
             -Bine. Esti bine?
             Nimic. Repet:
             -Esti bine? Alo? Alo?
             -No, da ce ai, ca am auzit, nu striga... stai un pic...
             Stau. Putin mai mult, il aud cum lucreaza ceva cu niste scule. Zice:
             -Ioi...
             ...
             -Auzi?
             -Da, ascult.
             -No...
             ...
             -No te mai sun io. 
             -Bine.
             -Da auzi?
             -Da...
             -Nu azi, maine poate. 
             Si a inchis.
           
          
             Ma suna un prieten de la Bucuresti, roman adevarat. La fel, partea lui cu bold.
             -Da?
             -Esti nebun!
             -De ce, m-au dat la stiri?
             -Ce faci frate, esti nebun?
             -Bine, uite, cu munca...
             -Ce munca, man, esti nebun? Ma lasi...
             -Cu ce ocazie?
             -Frate, esti nebun? Te-am inscris intr-o multinationala. Vine un baiat pe la tine sa-ti dea un card, esti nebun...
             -Ce multinationala?
             -Stai chill ca ma ocup eu de asta. Doar ma stii, esti nebun?
             -Pai, explica-mi...
              -Esti nebun, sunt la metrou, te pierd...
            
             Alti romani adevarati
            

8 comentarii:

  1. :)) :))
    am si eu un amic, am rog, din TM, dar tot asa, ma suna si apoi ... tace! Ma simt prost sa termin ... era sa-i zic "conversatia" ... sa termin apelul ca doar el m-a sunat, dar pe de alta parte ma suna si asteapta sa vorbesc eu. Parca ar suna la consiliere psiho sau la linia erotica ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Amicul asta al tau e cumva... securist? :)))

      Ștergere
  2. Pànà la urmà niciunul din ei nu ti-a spus ce vrea...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu conteaza ce spun, ci felul in care spun... ))

      Ștergere
  3. Ha ! Ha ! Ce as vrea sa am si eu un cunoscut ardelean sa ma distrez asa la telefon cu el...oare cum o fi o posibila conversatie cu un ardelean prin sms ? Ca eu mai mult prin sms conversez cu diversi, chiar am invatat de la un italian cum sa evit fraze ff lungi si sa folosesc prescurtari, dar ma simt cam vinovat sa folosesc prea mulye prescurtari cand conversez cu un scotian, ca mi-e teama sa nu interpreteze asta in mod gresit...ca uite, de cand am folosit mai des prescurtarile fata de el a devenit din ce in ce mai amical si m-a si invitat in vizita la el ..cred ca trebuie sa existe niste nuante din astea culturale complicate astfel incat sa poti reda tonul just a unei conversatii prin sms, dar zau, nu doresc sa incep sa folosesc emoticoane, asta e o chestie de principiu personal la mine legat de orice comunicare scrisa de serviciu sau de timp liber...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Prescurtarile sunt vitale pt sms-uri. Altfel ai ajunge sa urasti pe cel caruia ii scrii.

      Ștergere